​Cultivarea viței de vie are o îndelungă tradiție în România, tradiție atestată istoric, ce a plasat țara noastră pe primele locuri în lume din acest punct de vedere, dar și în ceea ce privește producția de vin. De altfel, conform OIVV (Organizația Internațională a Vinului și Viei), România este pe locul 10 în lume ca suprafață cultivată cu viță de vie și pe locul 13 la nivel mondial în ceea ce privește volumele de vin produse. Iar an de an, vinurile realizate în România sunt tot mai apreciate, atât local, cât și peste hotare.

Vinul de RomâniaFoto: BASF

Poate că unul dintre principalele beneficii ale României, ca țară producătoare de vin, este dat de deosebirile ecoclimatice ale fiecărei regiuni, deosebiri care duc, printre altele, la soiuri diferite ce sunt cultivate în anumite zone și la perioade diferite de maturare a strugurilor.

„România are 8 regiuni viticole, fiecare dintre ele având particularitățile sale. Fie că este vorba de altitudine, expunere, pantă sau prezența unor bazine de apă, fiecare dintre elemente poate determina o maturare diferită a strugurilor. Mai mult de atât, date fiind aceste diferențe, alături de soiurile cultivate, nivelul cantitativ sau calitativ al strugurilor diferă de la o regiune la alta”, spune Robert Băicoianu, Director de Vânzări Culturi Horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România.

Dar totuși, de unde vine vinul de România?

Ţara noastră este împărțită în 8 regiuni viticole – Dealurile Moldovei, Podișul Transilvaniei, Dealurile Munteniei și Olteniei, Dealurile Banatului, Crișanei și Maramureșului, Terasele Dunării, Colinele Dobrogei și, desigur, nisipurile și alte zone nefavorabile din Sudul țării. Iar fiecare dintre aceste zone se poate mândri cu podgorii renumite.

„Așa cum se poate observa, zonele geografice cuprind una sau mai multe regiuni viticole. Ce este însă de reținut, este că podgoriile nu trebuie confundate cu producătorii. Mai mulți producători pot aparține aceleiași podgorii, la fel cum același producător poate obține struguri din mai multe podgorii”, a precizat Robert Băicoianu.

Dacă ne-am raporta la zonele geografice ale României, Moldova este cea mai întinsă regiune. Aici se află podgorii de renume, precum: Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești sau Nicorești. Vinurile produse în această zonă sunt unele preponderent albe, cu o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. Cele roșii, produse în volume mai mici, se disting prin echilibru.

„În Moldova întâlnim preponderent soiurile 100% românești, precum Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă, Zghihară de Huși, Fetească Albă sau Fetească Regală. Nu lipsesc, desigur, soiuri străine ca Riesling Italian, Chardonnay, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel”, subliniază reprezentantul BASF.

Mergând mai departe, Muntenia este o altă zonă geografică ce cuprinde mai multe podgorii viticole. Dar nu numai. Istoric vorbind, Muntenia s-a remarcat prin faptul că, în 1924, se înființează în această zonă și prima Stațiune de Cercetare Viticolă și Oenologică din România.

Dacă ne gândim la podgoriile Munteniei, poate că cea mai cunoscută este Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri de vin roșu din România: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră. Ba mai mult, conform lui Robert Băicoianu, Dealu Mare este una dintre podgoriile care s-a dezvoltat cel mai mult în ultimii ani, datorită condițiilor pedoclimatice, istoricului, apropierii de zonele industriale și urbane, dar mai ales investițiilor realizate.

„Zona beneficiază de crame și plantații viticole moderne, cu adaptarea conveierului de soiuri la noile cerințe ale consumatorilor, iar oenoturismul a luat tot mai mult amploare”, mai spune reprezentantul companiei.

O regiune unde istoria viticulturii și a vinificației nu este atât de îndelungată, dar care se distinge prin soiuri cu arome specifice, este Dobrogea. Aici, în 1907, se plantau primele 10 hectare de viță de vie, iar astăzi, podgoria Murfatlar este renumită. Soiurile vedetă ale acestei regiuni sunt cele destinate vinurilor albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

Oltenia este o altă regiune geografică a României unde cultivarea de viță de vie are rădăcini îndepărtate. De ce? Pentru că aceasta prezintă poate cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie – de la poziție geografică sau structura și compoziția solului, până la clima caldă. Iar aici, cele mai cunoscute podgorii sunt Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei.

Oltenia a fost, de altfel, cea care a pus România pe harta internațională a vinurilor, după ce, în 1887, Tămâioasă Românească a obținut medalia de aur la expoziția de la Paris. Iar dacă ne gândim la soiurile care sunt cultivate în Oltenia, atunci pe primele locuri ar fi Tămâioasa Românească, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau Sauvignon Blanc.

Și Transilvania și Banatul se remarcă ca regiuni geografice unde plantarea de viță de vie este o tradiție. Însă aici este, prin definiție, zona unde iau naștere vinurile albe seci. Arheologii au găsit obiecte care atestă cultivarea vinului în zonă încă din secolul VI î.Hr., și, chiar de atunci, cele mai cunoscute podgorii sunt Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig.

Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian sunt acele soiuri care pot fi cultivate în zonă, însă nu lipsesc nici cele roșii, precum: Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră.

Fie că este vorba de soiuri pur românești sau de unele importate din ale colțuri ale lumii, România și-a câștigat, de-a lungul ultimului secol, un renume mondial. Mai mult de atât, ultimii ani au adus o revigorare a viticulturii și vinificației românești datorită programului de reconversie și a investițiilor masive realizate în acest sector. Vinurile românești sunt medaliate an de an, atât local, cât și internațional. Iar numărul cramelor este în creștere, principala provocare fiind să se facă cunoscute.

De altfel, BASF investește în continuare cu succes pentru a spune povestea vinului de România. Acest demers poartă numele de Povești cu Vinuri Românești, concurs realizat an de an, încă din 2016. În cadrul acestei competiții, producătorii mici și mijlocii au șansa nu doar de a câștiga unul dintre premiile oferite, ci și de a se face cunoscuți și de a trece printr-un proces amplu de evaluare, realizat de specialiști în domeniu. Iar acest efort nu poate duce decât la o creștere și mai accelerată a calității vinului din România, indiferent că vorbim despre cel alb, roșu, rosé, sec, demisec sau dulce, din Moldova, Transilvania, Dobrogea sau Oltenia.

Articol susținut de BASF