Cu un consum mediu anual per capita de cca. 25 de litri și o producție în jurul cifrei de 4.5 milioane de hectolitri în 2021, România ocupă locul 13 în lume la capitolul consum și este al șaselea mare producător al Europei, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Pe plan local, sunt active peste 250 de crame, iar cea mai mare parte a producției de vin românesc, în proporție de peste 90%, rămâne pe piața internă, consumatorul român preferând producțiile autohtone în detrimentul celor de import.
Vinurile albe rămân în continuare cele mai consumate pe plan local, reprezentând aproximativ jumătate din cantitatea consumată. Pe plan secund în preferințele românilor se situează vinurile roșii - 30%, fiind urmate de cele rosé (20%). De altfel, vinul rosé a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii 5 ani, datorită prospețimii, aromelor sale, dar și prin prisma asocierii cu sezonul estival și anumite preparate culinare. În ceea ce privește gustul preferat, vinurile demiseci și demidulci sunt cele mai des consumate pe plan local.
Nivelul de vânzare al vinurilor de import a crescut subtil, de la 3 la 5%, în ultimii 5 ani, restul consumului fiind atribuit vinurilor locale, principalele zone de desfacere pentru acestea regăsindu-se în retail și HoReCa. Marile lanțuri de magazine reprezintă un canal de vânzare foarte atractiv pentru producători, multe dintre acestea dezvoltând programe și proiecte ce pun un accent puternic pe vinurile românești, în timp ce magazinele specializate sunt o nișă pentru clienții cunoscători, pe de o parte, și pentru micii producători, cu volume mai reduse, pe de altă parte.
“HoReCa se distinge însă prin numeroasele evenimente de promovare a vinului, menite să cultive mai mult know-how în rândul consumatorilor, de la informații despre obținerea vinului, la tehnologia de producție, dar și despre elementele specifice zonei din care provine. În ultimii doi ani, pe fondul pandemiei, vânzarea din segmentul HoReCa s-a redus dramatic, consumatorul român orientându-se aproape exlcusiv spre canale de vânzare online și retail. Odată cu această schimbare de comportament, se remarcă și o creștere evidentă a consumului de vin acasă”, este de părere Robert Băicoianu, Director de vânzări Culturi Speciale în cadrul BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor.
În plus, acesta a adăugat că, într-o industrie care nu era tocmai deschisă spre acest canal de vânzare, online-ul a crescut masiv, iar producătorii au trebuit să accepte această tranziție, să învețe noile mecanisme și să se adapteze. Acest lucru a fost cu atât mai dificil pentru cramele mici și mijlocii, obișnuite cu vânzarea tradițională. Trecerea la comerțul online, însă, nu a adus schimbări în comportamentul de consum, românii rămând fideli preferințelor lor în materie de vinuri.
De ce optăm, de cele mai multe ori, pentru un vin românesc
Potrivit reprezentantului BASF, notorietatea, calitatea și prețul unui vin sunt criteriile principale pe baza cărora românii servesc cel mai des un vin de origine locală. La raft, selecția se face în primul rând în funcție de etichetă, apoi de preț și producător, decizia finală fiind luată și în funcție de experiența personală avută cu vinul respectiv. În HoReCa, clienții se bazează de cele mai multe ori pe recomandarea ospătarului și, doar în mică proporție, iau în calcul și asocierea culinară.
Noile tendințe în consumul de vin
Principala tendință în comportamentul de consum este trecerea spre vinurile seci, demiseci și spre cele rosé. Specialiștii din industrie se așteaptă, de asemenea, la o creștere a vinurilor obținute din soiuri 100% autohtone (Fetească, Crâmpoșie, etc.), dar și a vinului bio.
„Avand în vedere orientarea către o agricultură sustenabilă, dar și sprijinul financiar oferit de stat, ne așteptăm la o creștere a producției și a consumului de vin bio. Mai ales că. din punct de vedere organoleptic, vinurile bio nu sunt cu nimic mai slabe calitativ decât vinurile obținute prin metodele clasice.”, a declarat Robert Băicoianu.
Acesta a subliniat că noile tendințe de consum sunt deja urmate de vinificatori. Acest lucru poate fi ușor observat în cadrul competiției dedicate producătorilor mici și mijlocii, Povești cu Vinuri Românești, unde producătorii înscriu în concurs vinuri create pentru a răspunde cererii din piață. Concursul reunește crame de pe tot teritoriul României și strânge câteva sute de probe de vin an de an, ce sunt jurizate de membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).
Articol susținut de BASF
0
8
