Bruxelles, Paris, Berlin, Londra. Acestea sunt doar o parte dintre locurile unde, în fiecare an, se organizează cele mai prestigioase concursuri internaționale de vinuri. Lista cu astfel de evenimente poate fi lungă, iar fiecare concurs vine cu specificul său – unele acceptă concurenți din întreaga lume, altele doar vinuri din anumite regiuni, iar o altă categorie, poate cea mai exclusivistă, reunește doar anumite soiuri. Ce au însă în comun toate aceste competiții? Potrivit lui Georgel Costache, vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) , toate aceste concursuri pot fi pe lista de participare a vinurilor produse local, vinuri care au făcut un salt enorm din punct de vedere al calității în ultimii ani.

Georgel Costache, Vicepreședinte ADARFoto: BASF

“Peisajul vinului românesc s-a schimbat foarte mult în ultimii ani, mai ales odată cu programele de reconversie a culturilor de viță de vie. Acum asistăm la o creștere constantă a calității vinurilor produse local. În plus, accesarea de fonduri europene, prin intermediul acestor programe, a dus la o modernizare a plantațiilor de viță de vie”, spune ing. Georgel Costache.

Astfel, dacă ne referim doar la ultimii 7 ani, 40.000 de hectare de viță de vie au fost înlocuite cu soiuri de calitate precum Chardonnay, Petit Sauvignon, Pinot Gris sau Fetească Neagră. Astăzi, cca. 98.000 ha din cele 180.000 ha de viță de vie din România sunt plantate cu vie nobilă, care stă la baza unor vinuri de calitate superioară.

Accesul la fonduri europene, dar și înclinația tot mai mare a antreprenorilor români de a investi în business-uri din acest segment, au determinat o creștere a gradului de tehnologizare a cramelor existente, dar și apariția unora noi. De asemenea, un impact în dezvoltarea peisajului viti-vinicol din România l-a avut și creșterea numărului de oenologi români, cu experiență internațională, care au avut acces la noi tehnologii și informații pe care le-au aplicat apoi pe piața locală. În plus, dacă înainte de anii ‘90, focusul pieței era axat pe producerea de struguri și, implicit, de vinuri în cantități mari, astăzi calitatea este cea care primează.

Toate aceste schimbări au dus la o creștere susținută a numărului de crame la nivel național, mai ales a celor de dimensiuni mai mici. Astfel, potrivit informațiilor oferite de ADAR, dacă în 2016 existau cca. 90 de crame mici și mijlocii, astăzi numărul lor a ajuns la cca. 220.

“Această evoluție a fost determinată și de accesul antreprenorilor din industrie la informații noi, precum produse, tehnologii sau echipamente, pe care le-au obținut prin participarea la diverse cursuri, training-uri sau chiar concursuri de vinuri. Un astfel de eveniment este si competiția Povești cu Vinuri Românești, organizată de BASF încă cu 2016”, spune ing.Georgel Costache.

Povești cu Vinuri Românești a apărut în peisajul vini-viticol românesc din dorința de a sprijini producătorii mici și mijlocii, aceștia având cea mai mare nevoie atât din punct de vedere al accesului la informații, cât și al evaluării vinurilor pe care le produc de către un juriu specializat, după norme recunoscute internațional.

“Povești cu Vinuri Românești este unicul concurs din România care se adresează exclusiv cramelor de până în 100 ha. Din perspectiva mea, ca vicepreședinte ADAR, consider că această inițiativă a fost și a rămas una demnă de aplaudat, cu un impact major în dezvoltarea segmentului specific. Dacă ne gândim la anul în care a avut loc prima ediție, 2016, atunci erau foarte puține crame mici și mijlocii care aveau curajul să își înscrie vinurile într-o astfel de competiții și chiar mai puține care aveau șansa ca produsele lor să fie evaluate de oenologi cu experiență. Cu siguranță exista dorința de a participa la un astfel de proces, însă costurile erau peste bugetele pe care și le permiteau micii producători la acel moment. Astfel, BASF a pus la dispoziția lor un concurs gratuit, menit să adune la un loc cele mai bune vinuri din România”, consideră Georgel Costache.

În calitate de președinte al juriului Povești cu Vinuri Românești încă de la prima ediție, Georgel Costache a avut șansa de a observa cum a evoluat nu doar competiția, ci și calitatea vinurilor înscrise, de la un an la altul. Mai mult de atât, el este de părere că cele mai multe dintre aceste crame nici nu realizau, până la participarea în concurs, ce vinuri excepționale produc și valoarea pe care o aduc pe piața de profil.

“An de an am avut surpriza și bucuria de a degusta vinuri cu totul și cu totul deosebite în cadrul competiției. Și sunt convins că acestea au șanse mari de a câștiga competiții internaționale de renume și de a plasa vinul românesc pe poziții de top la nivel internațional, poziții pe care le merită, de altfel”, a mai spus vicepreședintele ADAR.

În plus, din perspectiva sa, competiția oferă un ajutor considerabil micilor producători, nu numai prin accesul la un proces amplu și corect de jurizare sau datorită premiilor atractive oferite, ci și prin aportul de informație și posibilitatea de networking care se crează în cadrul concursului.

Ce tip de vin preferă românii

Dacă ne îndreptăm atenția spre obiceiurile de consum ale românilor și modul în care s-a schimbat gustul acestora în materie de vinuri, Georgel Costache este de părere că ultimii ani s-a produs o îmbunătățire substanțială. Astfel, dacă până în 2000 se consumau preponderent vinuri dulci, care pot ascunde ușor anumite defecte, astăzi sunt preferate cele demiseci și în special seci.

De asemenea, românii sunt tot mai mult în căutare de vinuri proaspete, de recoltă recentă, mai bogate în arome, dar subtile în același timp. Și vinurile rosé câștigă teren tot mai mult, în line cu trendul internațional, unde 1 din 10 sticle de vin consumat este unul rosé. Mai mult de atât, românii sunt orientați în principal către vinurile locale, iar soiurile tradițional românești, cum este Busuioaca spre exemplu, sunt apreciate tocmai pentru că oferă o aromă unică în lume.

Potrivit afirmațiilor sale, ceea ce lipsește, însă, cramelor mici și mijlocii locale pentru a ajunge la cât mai mulți consumatori este chiar promovarea vinurilor pe care le produc. Chiar dacă în ultimii ani s-a resimțit o îmbunătățire la acest capitol, nevoia de bugete mari, necesare pentru a crea o comunicare coerentă în jurul unui brand, este prima piedică de care se lovesc micii producători.

“Acesta este un alt motiv pentru care încurajez cramele aflate la început de drum să participe la competiții precum Povești cu Vinuri Românești. Dincolo de participarea propriu-zisă la concurs, acestea au șansa de a beneficia de o promovare consistentă, obținând astfel o vizibilitate mult mai mare în rândul clientului final”, a concluzionat vicepreședintele ADAR.

Articol susținut de BASF