Pandemia nu înseamnă doar izolare și distanțare socială. Înseamnă și resposabilitate, grija față de semenii noștri care au nevoie de noi, înseamnă răbdare, tărie de caracter. Apropierea de data de 15 mai, ziua în care se mai relaxează puțin măsurile luate pentru prevenirea coronavirusului, îi determină pe mulți să lase garda jos, să aibă impresia că totul s-a terminat. Nu, din păcate lupta împotriva COVID-19 este un maraton, nu un sprint. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, ne explică cum stă treaba cu acest virus pandemic și ce o să urmeze.
Vlad, pare ca ne-am pierdut răbdarea și vrem să ieșim cât mai repede din case. Vremea e frumoasă, străzile s-au umplut de oameni, traficul în marile orașe revine ușor la normal. Ce facem?
Vlad Mixich: Desigur că ne-am pierdut răbdarea, niciunul dintre noi nu a mai fost în situația de a ne petrece primăvara sau sărbătorile de Paște în acest fel, departe de prieteni sau de părinți. Să nu uităm cât de veche e constatarea că noi oamenii suntem niște animale sociale și, până la urmă, această absență a fost cel mai greu de suportat. Dar în același timp e cea mai mare criză de sănătate publică prin care trece țara și continentul nostru în ultimii 30 de ani.
Ce urmează odată cu încheierea stării de urgență? Cred că trebuie să interiorizăm cât mai bine ideea că, până ce această pandemie se va sfârși, va trebui să ne schimbăm consistent și atent comportamentul: igiena mâinilor, evitarea aglomerărilor publice, rărirea pe cât posibil a întâlnirilor sociale și păstrarea unei distanțe fizice de cel puțin trei pași rămân metode de precauție recomandate și foarte bune. Știu că e greu să ne schimbăm comportamentul dar, din păcate, coronavirusul nu dispare pe 15 mai prin decret guvernamental, oricât de mult ne-am dori asta.
Pare că România a gestionat destul de bine această criză. Mai bine cel puțin decât așteptările sau în raport cu alte țări mai dezvoltate. Unde ne vezi în raport cu restul țărilor confruntate cu această pandemie?
Nu doar România, dar mai multe țări din estul Europei au reușit să aibă o rată a deceselor COVID-19 mult mai mică decât țările din vestul Europei. Nu există încă o explicație științifică clară pentru asta. Factual, majoritatea țărilor est-europene au impus măsurile de distanțare mai repede decât cele din vest, poate și pentru că suntem mai conștienți de limite sistemului nostru medical. Este foarte posibil ca introducerea rapidă a acestor restricții să fi ajutat. Însă cum ziceam: suntem doar la jumătatea meciului cu coronavirusul. Deocamdată pare că am ajuns la pauză cu un rezultat bun, dar meciul nu s-a terminat. Sper din tot sufletul să nu fim loviți de un al doilea val epidemic.
Cum se va manifesta virusul în perioada de vară, când temperaturile vor fi mai mari? Există o evoluție diferita față de cea din aceste luni de primavară?
Certitudini științifice încă nu avem ca răspuns la această întrebare. Există o serie de boli virale care variază cu anotimpurile și destule virusuri cu o structură similară coronavirusului care sunt sensibile la temperatură. Dar din datele existente în prezent nu putem spune că acest virus va fi oprit de o vară călduroasă. Vom afla însă cât de curând.
Ce trebuie să facem noi, individual, ca să ne protejăm pe noi și pe cei din jurul nostru dupa ce restricțiile se vor ridica și ne vom relua mare parte din activitățile obișnuite?
E important în primul rând să-i protejăm pe cei mai vulnerabili: persoanele peste 65 de ani sau cele cu boli asociate. Am până acum câțiva prieteni diagnosticați cu COVID-19, toți sunt medici. Cei sănătoși și sub 40 de ani au trecut relativ ușor prin boală, dar cei mai în vârstă, unul și cu un diabet asociat, au depășit mult mai greu boala. E un virus parșiv care lovește dur în special în cei vulnerabili și pentru mine aceasta va fi prioritatea: să încerc să-i protejez. Deși va fi greu, voi încerca să-mi schimb comportamentul pentru a respecta cele 4 condiții de care am vorbit mai devreme. Cât timp voi face asta? Cât timp va fi nevoie. Nu vreau ca părinții sau prietenii mei să se îmbolnăvească din cauza imprudenței mele sau nerăbdării de a ieși la un grătar.
Crezi că există riscul ca la toamna-iarnă să creasca, din nou, alarmant numărul de cazuri? Ce putem face pentru a preveni acest lucru?
Da, există această posibilitate, ea ar putea din păcate apărea și mai devreme. Ce putem face? Tot ce am spus mai devreme. În vremuri de pandemie, să ai grijă de aproapele tău ca de tine însuți nu este doar o metaforă.
România nu are un sistem dezvoltat de after-school, prin urmare ce crezi ca se va întâmpla odată cu redeschiderea școlilor, moment în care copiii, chiar și cu măsuri de protecție, vor interacționa la școală cu zeci de alți colegi, apoi cu bunicii. Știm foarte bine că mulți dintre ei sunt preluați de bunici, categoria cea mai grea încercată de COVID. Ce sfat le-ai da familiilor pe termen mediu și lung?
Deocamdată s-a amânat deschiderea școlilor până în septembrie și nu suntem singura țară care face asta. Cred că e o măsură de precauție importantă: trebuie să mai câștigăm timp în a afla informații noi despre acest virus. Au trecut doar 4 luni de când am aflat de existența lui și 4 luni e un interval de timp foarte scurt în știință.
Esti la curent cu toate noutățile legate de evoluția COVID-19, studii, testări și alte asemenea. Există indicii care să ne arate că va exista un vaccin sau un tratament până la finalul acestui an?
În privința unui vaccin lucrurile vor mai dura, eu sunt optimist și sper că vom avea un vaccin gata de distribuit în primăvara lui 2021. Poate și mai repede dar ar fi nevoie de o minune. Însă nu ar fi prima oară când științele medicale ar produce minuni în secolul nostru. În prezent există doi candidați aflați într-o fază avansată de testare, și șase la începutul studiilor clinice. Despre medicamente care vindecă COVID-19 s-a tot vorbit dar adevărul e că încă nu avem un astfel de tratament curativ, orice am citi sau auzi.
Sunt însă speranțe mari, există un număr foarte mare de terapii în cercetare, aproape 200. Sunt enorm de multe creiere, dintre cele mai inventive și mai perseverente pe care le are omenirea, care lucrează pentru a descoperi un tratament. Am încredere că o vor face cât de repede posibil. Istoria recentă ne arată că s-a putut pentru alte boli și că putem repeta isprava.
De ce crezi că există atât de multe teorii ale conspirației legate de această pandemie și cum putem să îi ajutăm pe oameni să distingă între adevăr și manipulare? Cum recunoastem adevărul într-o mare de informații care par să fie din ce în ce mai greu de gestionat și de verificat?
Am auzit un sfat bun pentru asta: dacă auzi o informație despre această epidemie de la cineva care nu știe să-ți explice ce e un virus sau cum funcționează un vaccin, atunci să nu investești încredere în ce-ți spune acea persoană. E ceva de bun simț până la urmă: ți-ai duce mașina la reparat la un mecanic auto care nu știe să-ți explice de ce mașina nu merge fără benzină? Cât despre apariția teoriilor conspirației aici nu suntem deloc deosebiți de predecesorii noștri.
În toate pandemiile anterioare prin care a trecut omenirea au înflorit teoriile conspirației. Virusul HIV ar fi fost și el fabricat într-un laborator secret, gripa spaniolă ar fi fost și ea lansată în lume de un cerc ocult și diabolic și multe altele. E o reacție omenească în fața necunoscutului, o manifestare a anxietății, e reacția creierului nostru în a căuta explicații simple la fenomene complexe despre care încă nu știm suficient de multe.
Ce trebuie să facă România, pe termen lung, pentru a-și adapta capacitatea de răspuns în fața unor astfel de pandemii? Nu avem facilități de producție pentru măști, ventilatoare și multe alte nevoi critice, care par nerentabile în vreme de "pace", dar vitale, pe timp de "război".
Să investească în cercetare și în sistemul medical. Suntem factual țara europeană care investește cel mai puțin în aceste două domenii. Și, chiar mai important, să creeze un cadru favorabil oamenilor competenți, inovatori și cinstiți. Să-i atragă, nu să-i alunge. E simplu de verbalizat dar, aparent, foarte dificil de implementat. Cel puțin asta ne arată istoria ultimilor 50 de ani.
Acest material face parte din seria de articole "#UnSfatpeZi. Soluții pentru azi și sfaturi pentru mâine", susținută de Banca Comercială Română, în contextul pandemiei COVID-19. Pentru mai multe sfaturi, intrați pe www.scoaladebani.ro/unsfatpezi
7
9
