O inițiativă a Băncii Comerciale Române

​INTERVIU Cum să îți gestionezi gândurile și emoțiile în această perioadă de izolare. Sfaturi de la psihoterapeutul Gaspar Gyorgy

de     Smile Media
Miercuri, 15 aprilie 2020, 9:26 Un sfat pe zi


Psihoterapeutul Gaspar Gyorgy
Foto: Smile Media
Pandemia schimbă obiceiuri și ne forțează să ne adaptăm. De cele mai multe ori, psihicul este cel mai afectat atunci când este supus unor schimbări bruște, iar multe persoane fac față cu greu la presiunea nou apărută. Cum compensăm lipsa celor dragi? Cum alungăm stările de anxietate și gândurile negative? Cum ne gestionăm gândurile și emoțiile. Psihoterapeutul Gaspar Gyorgy ne oferă o serie de răspunsuri și sfaturi pentru a gestiona starea de izolare.

Suntem într-o situație pe care am mai văzut-o doar în filmele apocaliptice, de rit hollywoodian. Oare, e bine să ne uităm la un astfel de film acum? Am auzit că în prezent multă lume le consumă fix pe acestea…

Gaspar Gyorgy: Mintea are nevoie să înțeleagă ce se întâmplă și este în căutarea strategiilor de supraviețuire, iar din lipsă de modele în viața reală, se îndreaptă către scenariile de film. Pornirea în sine este firească, satisfacerea ei ar merita să ne ridice câteva semne de întrebare. Eu sunt un mare consumator de thrillere și filme horror, dar recunosc că în această perioadă am ales în mod conștient să le evit, pentru a nu-mi crește și mai mult nivelul de adrenalină din corp. Cu unii pacienți - cu care facem terapie online, în aceste vremuri pline de restricții - am ajuns la concluzia că ei se uită la filme apocaliptice fiindcă au un scop. Le aleg pe cele cu final „cât de cât“ fericit.

Adică acelea în care inamicul este învins și morala filmului este dătătoare de speranță. Dacă cineva se pierde psihologic într-un serial sau lungmetraj catastrofic, s-ar putea ca ficțiunea să-i alimenteze îngrijorările și în final să aibă dificultăți în a-și gestiona anxietatea sau atacurile de panică.

Dincolo de ceea ce ne învață filmele (mai mult sau mai puțin emoțional), cum ar fi bine să abordăm această situație dificilă, cu care nu ne-am mai confruntat la modul real până acum?

Eu sunt un mare susținător al stării de prezență conștientă - sau mindfulness (cum i se spune la nivel internațional) –, iar filosofia acestui stil de viață presupune să luăm lucrurile ca atare, să nu ne luptăm cu realitatea, ci să o acceptăm și să vedem cum ne putem ajusta psihologic și emoțional pentru a supraviețui, ba chiar mai mult decât atât, pentru a ne fi „suficient de bine“.

Durerea combinată cu acceptare echivalează cu adaptarea și vindecarea.
Durerea combinată cu respingere înseamnă suferință sau tulburări de sănătate mintală.

Prin urmare, regula numărul 1 este să acceptăm ceea ce nu poate fi schimbat sau controlat și să ne activăm resursele interioare pentru a ne adapta. Este indicat, de asemenea, să facem constant exerciții de respirație conștientă. (Chiar dacă la acest capitol mulți români sunt neîncrezători, cercetările științifice ne arată că o respirație abdominală controlată oxigenează sângele, relaxează automat sistemul nervos și ne îmblânzește reactivitatea emoțională.) Și să ne identificăm emoțiile - chiar și pe cele negative, de care am fi tentați să fugim.

De asemenea, să inițiem cât mai multe conversații sincere cu persoanele în care avem încredere. (Experiența de psiholog clinician îmi confirmă că cel mai bun antidot pentru anxietatea din aceste vremuri grele este conversația adevărată despre fricile și îngrijorările noastre, purtată cu alte persoane adulte care nu resping vulnerabilitatea umană și care știu să asculte.) Desigur, mișcarea fizică este esențială, somnul de minimum 8 ore pe noapte și, nu în ultimul rând, lectura.

Cât de mult să ne expunem la informațiile cu care ne bombardează mass-media, pe TV, în online și social media? E bine să stăm permanent conectați sau trebuie să mai și alternăm?

Curiozitatea este mare, iar dacă nu stăm foarte bine la capitolul autodisciplină sau autocontrol, vom fi tentați să ne pierdem în fluxul știrilor -care, în ultima vreme, transmit 24 din 24 doar date înfiorătoare despre prăpădul făcut de acest COVID-19. Recomandarea principală a Organizației Mondiale a Sănătății este să fim cât mai atenți la sursele de informare și să controlăm cât mai înțelept accesul la știri. Anxietatea este contagioasă. Iar mintea umană oricum nu procesează situația reală, ci (în general) interpretează totul în funcție de propria percepție. Asta înseamnă că uneori ne facem rău cu voia noastră, fără să fim cu adevărat conștienți de ceea ce se întâmplă.

Conectarea permanentă creează dependență și apoi generează epuizare psihică - exact ceea ce nu ne lipsește, dacă vrem să rămânem funcționali și să ne protejăm sistemul imunitar. Fluxul de informații din ultima vreme de la radio, TV și de pe platformele de socializare este preponderent negativ. Așadar, când informația aceasta ajunge la mintea noastră, creierul își activează strategiile de supraviețuire și se descarcă hormonii stresului (care, în cantitate ridicată, devin toxici pentru organismul uman). Cu alte cuvinte, a consuma știri fără măsură în această perioadă este echivalent cu a ne otrăvi cu cele mai bune intenții.

Cum compensăm lipsa celor dragi? Ni se spune să stăm departe de părinți și bunici. Iar conectarea prin mediul virtual nu e același lucru cu prezența fizică.

Trăim o existență provizorie cu o durată nedeterminată, ceea ce înseamnă că nimic din viața noastră sau aproape nimic nu mai este cum a fost. Cu cât înțelegem mai repede această realitate, cu atât mai ușor vom putea să ne adaptăm. Darwin spune foarte clar, în baza observațiilor sale, că nu cei mai puternici sau cei mai inteligenți supraviețuiesc, ci aceia care se adaptează cel mai bine. Prin urmare, dacă vrem să ieșim cu bine din această criză colectivă, este bine să căutăm strategii prin care să ne acomodăm cu realitatea și, în același timp, să păstrăm contactul cu cei dragi - fie și numai prin telefon sau apeluri video.

Distanțarea fizică (sau socială, cum o numesc autoritățile) nu este atât de dăunătoare pentru ființa umană, pe cât ar fi distanțarea emoțională sau pierderea conexiunii psihologice. Este greu! Este foarte greu! Dar putem să ne ajustăm comportamentele în așa fel încât să ne fie puțin mai bine și să trecem cu toții peste această pandemie.

Mulți dintre noi simt anxietate și sunt cuprinși de gânduri negative. Cum gestionăm gândurile și emoțiile, astfel încât să nu ne afecteze sănătatea psihică?

Mulți psihologi spun că gândurile și emoțiile pot fi controlate, dar eu sunt de părere că acestea pot fi doar gestionate. Când vine vorba despre control, este ca și cum cineva ar putea alege în mod intenționat să nu se gândească la ceva. Dar experiența mea terapeutică îmi arată că acest lucru este foarte rar posibil. Dacă eu vă rog acum pe toți cei care citiți aceste rânduri să nu vă gândiți la faptul că nu putem ieși în stradă și vă rog să vă concentrați toată energia pentru a nu vă gândi la asta, s-ar putea să observați că, de fapt, gândul... cu cât încercăm să-l controlăm mai mult, cu atât devine mai puternic.

De aceea, este mult mai sănătos să învățăm să ne raportăm la emoțiile și gândurile noastre într-o manieră inteligentă. Acestea nu sunt fapte, sunt trăiri subiective care vin și trec; iar în vremuri grele este bine să învățăm să trăim cu ele, pentru că, până ce vom depăși consecințele acestei pandemii, s-ar putea să nu scăpăm de ele.

Anxietatea este reacția firească a organismului uman la stres major, adică exact ceea ce trăim cu toții acum. A încerca să nu simțim anxietate este ca și cum v-aș încuraja să nu mergeți la toaletă atunci când aveți nevoie. Evitând să mergeți la baie sau negând că aveți o nevoie fiziologică, tot ce puteți observa în timp este că veți exploda.

La fel este și cu emoțiile dificile - anxietatea și îngrijorările noastre. Dacă ne împrietenim cu ele și le facem loc în universul nostru interior, avem cele mai mari șanse să nu ne mai saboteze viața. Sigur că sprijinul din partea unui psihoterapeut este mereu de ajutor, atunci când vine vorba despre a învăța să ne gestionăm anxietatea. Iar pe platforma www.paginadepsihologie.ro există o listă cu specialiști în sănătate mintală care activează în diferite părți ale țării și care în prezent pot oferi consultanță online.

Sunt utile consultațiile psihoterapeutice online?

Studiile clinice ne arată de peste un deceniu că, pentru gestionarea și tratarea anxietății și a tulburărilor de anxietate psihoterapia online este o opțiune eficientă. De mai bine de patru săptămâni, atât eu, cât și toți colegii mei de la Pagina de Psihologie ne-am mutat întreaga activitate în online. A fost mai dificil în prima săptămână, până când ne-am adaptat psihologic - atât noi, cât și pacienții. Dar cei mai mulți dintre noi au realizat după câteva zile că terapia online este o modalitate de lucru „suficient“ de bună. Am colegi care practică și consilierea psihologică prin telefon, iar experiența lor ne arată că este, de asemenea, o alternativă bună. Prin urmare, e necesar doar curajul de a spune: „Am nevoie de ajutor! Îmi permit să cer și să primesc ajutor!“

Cum ne gestionăm relațiile cu ceilalți membrii ai familiei, cât timp stăm în casă? Sunt lucruri pe care ar fi indicat să le facem sau să nu le facem?

Spațiul fizic a deveni neîncăpător pentru cei mai mulți dintre noi. Iar lipsa posibilităților de ieșire din casă ne poate cauza multă frustrare. Mai în glumă, mai în serios, le spun pacienților mei și celor dragi că - acum, mai mult ca oricând - este important să fim nebuni pe rând. Să acceptăm că în aceste vremuri grele nimeni nu este cu toată țigla pe casă, iar cel mai înțelept comportament al nostru este să respirăm abdominal (de fiecare dată când ne înfurie sau irită cei din jur) și să ne repetăm că fiecare dintre noi suferă în felul său. Anxietatea este colectivă, dar strategiile noastre de a-i face față pot să fie unice, iar asta explică de ce reacționăm și ne comportăm atât de diferit unii de alții. Acceptarea acestor diferențe și normalizarea suferinței ne pot salva relația și familia.

Care sunt miturile care circulă în această perioadă pe internet, legat de gestionarea stării psihice, și cum ne protejăm de toate așa-zisele sfaturi, care vin către noi prin aplicații de chat sau rețele sociale, fără să fie verificate de nimeni?

„Nu avem nevoie unii de alții, pentru că dependența de oameni este nesănătoasă!“... „Dacă simțim frică și anxietate, înseamnă că avem o problemă psihică!“... „Virusul nici nu există, totul este o formă de manipulare din partea autorităților pentru a ne reducere la tăcere și a ne controla psihologic!“...

Majoritatea - dacă ne ascultăm corpul și sufletul cu atenție - vom simți când o informație este corectă sau greșită. Cred că organismul uman este un barometru interior ce poate detecta miturile și informațiile false. Doar că puțini dintre noi au încredere în sine și în intuiție. De aceea este o alternativă înțeleaptă să dezbatem informațiile îndoielnice cu oameni de încredere.

Majoritatea miturilor sunt rezultatul anxietății și al imaginației colective. Atunci când apropierea socială ne este limitată, mintea va spune că nici nu avem nevoie unii de alții. Când nu avem abilități de autoreglare emoțională și nici nu suntem în relații bune cu propriul corp, vom crede tot ceea ce ne spune mintea (care este cea mai mare fabrică de povești din lume). Când nu știm să ne gestionăm anxietatea, intrăm în negare și căutăm vinovați (iar autoritățile sunt cel mai ușor de pus la zid).

Care sunt, după părerea dumneavoastră, cele trei lucruri pe care este indicat să le facem zilnic, ca să trecem mai ușor peste această perioadă?

Să avem rutine bine definite: să ne trezim la o anumită oră, să începem ziua cu un exercițiu de respirație, să ne schimbăm de pijamale, să respectăm programul de masă, să dormim 8 ore pe noapte, să citim zilnic și să medităm sau să spunem câte o rugăciune.

Să ne amintim că toți suntem în această situație. Iar pentru a învinge lupta cu virusul, avem nevoie să rămânem uniți și să adoptăm o atitudine pozitivă.

Să nu uităm că ființa umană poate evolua mai ales atunci când se confruntă cu perioade de criză. Cu alte cuvinte, putem folosi aceste vremuri grele ca pe o oportunitate de dezvoltare personală.

Care credeți că e cel mai important lucru pe care românii ar trebui să-l știe, legat de sănătatea noastră mintală în această perioadă?

Igiena fizică este esențială în lupta cu acest virus, dar igiena psihică și emoțională trebuie să fie, de asemenea, o prioritate. Problema nu este reprezentată de emoțiile sau gândurile noastre, ci de modul în care noi reacționăm la ceea ce trăim. E tentant să ne dorim o stare de bine, când ne este greu. Dar psihologia ne spune că sănătos ar fi să simțim tot ce ne este dat să trăim. Nu ne putem anestezia selectiv emoțiile dificile și gândurile negative, fără să ne blocăm și sentimentele sau ideile pozitive. Sănătatea psihică nu înseamnă să nu simți ce-i greu; din contra, înseamnă să fii vulnerabil și să alegi să-ți exprimi curajul - fiind bun, uman și plin de compasiune.

Acest material face parte din seria de articole "#UnSfatpeZi. Soluții pentru azi și sfaturi pentru mâine", susținută de Banca Comercială Română, în contextul pandemiei COVID-19. Pentru mai multe sfaturi, intrați pe www.scoaladebani.ro/unsfatpezi




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


4293 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by