Afecțiunile neurologice au devenit cele mai răspândite boli de pe glob ● Șerpii veninoși vor migra în număr mare pe fondul încălzirii globale ● Nativii nord-americani încă vorbesc limbi influențate de ultima perioadă glaciară
Afecțiunile neurologice au devenit cele mai răspândite boli de pe glob
Peste 3,4 miliarde de oameni, aproape 43% din populația globului, au suferit de cel puțin o afecțiune neurologică, de la migrene, la accidente vasculare cerebrale și până la demență, și asta numai în anul 2021, se arată într-un raport redactat de peste o sută de specialiști de la Institutul de Metrică și Evaluare a Sănătății din SUA.
Cifra este cu mult peste orice estimare anterioară și reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru specialiști și nu numai. Mai mult, datele statistice arată că numărul bolilor neurologice a crescut cu 59% la nivel global în ultimii 30 de ani și este pentru prima dată când astfel de afecțiuni depășesc bolile cardiovasculare într-un top nefast al celor mai răspândite boli de pe glob.
Chiar și astfel, rata mortalității rămâne mai mare în cazul bolilor cardiovasculare, cu 19,8 milioane de decese la nivel global în anul 2021 (11 milioane de decese în cazul afecțiunilor neurologice). Per total, anunță Organizația Mondială a Sănătății, omenirea a pierdut 443 de milioane de ani de viață sănătoasă, numai din cauza bolilor sistemului nervos.
Cele mai răspândite astfel de afecțiuni sunt migrenele, însă cazurile de neuropatie diabetică au cunoscut o creștere alarmantă în ultimele decenii. Partea cea mai gravă este că multe dintre afecțiunile aflate sub observație nu au niciun tratament cunoscut.
Nu mai puțin de 37 de boli neurologice au fost analizate de autorii studiului, cele mai grave, cu o rată ridicată a mortalității, fiind atacurile vasculare cerebrale, meningita precum și efectele COVID-19.
Specialiștii sunt de părere că astfel de maladii apar pe fondul îmbătrânirii unui segment important al populației globale, iar situația se va agrava și va pune o presiune serioasă pe sistemele de sănătate în următoarele decenii. Dat fiind faptul că majoritatea efecțiunilor neurologice nu au un tratament, cercetătorii susțin că tot ce se poate face în acest moment este reducerea riscurilor prin adoptarea unui mod de viață mai sănătos.
Șerpii veninoși vor migra în număr mare pe fondul încălzirii globale
O migrație dramatică a populațiilor de șerpi veninoși va avea loc în următoarele decenii, pe fondul creșterii temperaturilor globale, anunță o echipă internațională de specialiști într-un studiu recent publicat în The Lancet.
Cercetătorii în cauză au analizat actualele habitate a 209 specii de șerpi veninoși și au aplicat pe acestea modelele climatice cu ajutorul cărora se estimează schimbările ce vor avea loc în anii următori. Apoi au clasificat zonele care, în viitor, vor putea oferi condiții prielnice, similare cu cele de azi, speciilor de șerpi veninoși.
Conform datelor oferite de autorii studiului, cele mai afectate vor fi țările africane. Uganda, Camerun, Guinea, Sierra Leone, Nigeria și Somalia vor suferi de pe urma invaziei șerpilor veninoși, cu atât mai mult cu cât acestea au zone rurale extinse, în care aceștia se pot muta. Astfel de țări, și nu sunt singurele, vor fi invadate de cel puțin patru sau cinci specii noi de șerpi veninoși, iar sistemele medicale de acolo sunt departe de a putea face față unor astfel de provocări.
În prezent, între 81.000 și 138.000 de persoane mor anual din cauza mușcăturilor de șarpe, în timp ce în jur de 400.000 de persoane rămân cu dizabilități permanente. Cele mai multe cazuri se înregistrează în Asia de est și sud-est, în Africa sub-sahariană și în zonele tropicale.
Organizația Mondială a Sănătății grupează cele 209 specii actuale de șerpi veninoși în două categorii. Cea de tip I (cu risc mare al mortalității) și cele de tip II (cu risc redus). Dintre acestea, 43 se regăsesc în Africa. Iar din cele 43 de specii africane, 30 se află în categoria cu risc ridicat.
Pe de altă parte, această migrație, provocată de creșterea temperaturilor globale și de distrugerea habitatelor, va avea efecte nefaste și asupra ecosistemelor țărilor în care se regăsesc actualele populații de șerpi. Șerpii țin sub control numărul rozătoarelor, subliniază specialiștii, iar dispariția reptilelor dintr-o anumită zonă poate duce la apariția unor focare de boli în fața cărora oamenii nu sunt pregătiți să se apere.
Soluția propusă de autorii studiului pare mai degrabă una idealistă. Anume investiții mari în infrastructura țărilor africane, în centre de cercetare și în spitale, precum și o colaborare mai strânsă cu oamenii de știință din Africa și restul lumii. Lucruri care, privind obiectiv, au șanse foarte mici să se întâmple.
Nativii nord-americani încă vorbesc limbi influențate de ultima perioadă glaciară
Să readuci la viață un limbaj pierdut de zeci de mii de ani este o misiune imposibilă. Nu la fel stau lucrurile cu identificarea particularităților principalelor dialecte și cu stabilirea nu doar a migrației populațiilor străvechi într-un anumit areal în funcție de el, se arată într-un studiu publicat în American Journal of American Anthropology, de un grup de cercetători de la Universitatea din California.
Specialiștii amintiți au încercat să identifice elementele comune și principalele elemente structurale ale celor peste 200 de limbi și dialecte care existau în America de Nord în perioada precolumbiană. Astfel, susțin ei, au ajuns la identificarea a 16 trăsături structurale lingvistice care sunt cunoscute sau susceptibile de a fi buni indicatori ai familiilor lingvistice și zonelor din care acestea provin.
Pe baza acestor informații, autorii studiului au putut urmări linia evolutivă a limbajelor până la două populații distincte care au pătruns în America de Nord, via Siberia, acum circa 24.000 de ani și, ulterior, acum 15.000 de ani. Ulterior, aceste grupuri s-ar fi amestecat în zona Californiei și a Oregonului, acolo unde au dat naștere primului grup lingvistic distinct din istoria Americii de Nord.
Un alt val de migrație, care a avut loc acum circa 14.000 de ani, a avut în prim plan o populație siberiană cu un limbaj diferit, acesta fiind cel folosit de membrii faimoasei culturi Clovis. Toate aceste familii lingvistice au cunoscut un al patrulea val migrator, al unei populații cu un limbaj diferit de cel al indivizilor din California și Oregon, limbaj care a devenit o lingua franca a populațiilor paleolitice ulterioare.
În mod surprinzător, structurile lingvistice dominante ale acestor populații străvechi însă sunt vizibile la populațiile amerindiene actuale. Practic, mai mult sau mai puțin metaforic vorbind, nativii nord-americani încă vorbesc limbi care au fost influențate de ultima perioadă glaciară.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
9
2
