Despre plante, secvența lui Fibonacci și o bizarerie preistorică ● S-a extras atât de multă apă din subteran, încât s-a modificat axa de rotație a planetei ● Insomniacii trăiesc mai puțin, dar nu din cauza lipsei de somn
Despre plante, secvența lui Fibonacci și o bizarerie preistorică
Peste 91% dintre speciile de plante de uscat prezintă în tiparul de distribuție al frunzelor, al semințelor, al modelului florilor sau chiar al plantei ca întreg, faimoasa secvență a lui Fibonacci. Acea spirală în care fiecare număr reprezintă suma primelor două numere care îl preced (1, 1, 2, 3, 5, 8 șamd.) I se mai spune și Proporția de Aur, iar faptul că este extrem de răspândită în natură, i-a determinat pe mulți să o considere o trăsătură fundamentală a legilor care guvernează universul.
Plecând de la această observație, mai mulți cercetători de la Universitatea din Edinburgh au încercat să afle dacă faimoasa secvență este una care a apărut odată cu primele plante. Pentru asta, s-au dus la tiparul uneia dintre cele mai vechi plante cu frunze, Asteroxylon mackiei, o specie care își are originea în Devonian, acum mai bine de 400 de milioane de ani.
Echipa de specialiști a reușit să creeze o imagine 3D computerizată a plantei, iar modelul a relevat o distribuție în spirală a frunzelor, dar nimic care să amintească de secvența lui Fibonacci. Ceea ce este și mai interesant este că inclusiv rudele îndepărtate ale speciei preistorice au păstrat acest tipar neregulat, ca dovadă că trăsăturile ancestrale s-au păstrat până astăzi.
O altă concluzie, chiar dacă se referă la o singură specie, este că secvența lui Fibonacci nu este o condiție sine qua non. Mai degrabă, susțin autorului studiului din revista Science, secvența amintită a apărut în tiparul morfologic al plantelor mult mai târziu decât se credea. Am putea spune chiar că, dată fiind larga sa răspândire de azi, tiparul oferit de specia devoniană ar putea fi considerat o bizarerie.
De ce a apărut Proporția de Aur în morfologia mai tuturor plantelor actuale? Asta nimeni nu poate spune cu exactitate. O presupunere ar fi că tiparul „Fibonacci” ar permite frunzelor să primească o cantitate cât mai mare de energie solară. Însă, așa cum am spus deja, asta este doar o presupunere.
S-a extras atât de multă apă din subteran, încât s-a modificat axa de rotație a planetei
Oamenii au extras atât de multă apă din subteran, încât au reușit să modifice axa de rotație a Terrei cu aproape 80 de centimetri, și asta numai în perioada 1993 – 2010, se arată într-un studiu realizat de cercetători NASA și publicat în revista Geophysical Research Letters.
O estimare a autorilor studiului arată că, numai în perioada amintită, au fost extrase 2.150 de gigatone de apă, echivalentul creșterii nivelului oceanelor planetare cu 6 milimetri. Apa a fost, în cele mai multe cazuri, relocată, ceea ce a dus la înclinarea axei spre est, așa cum menționam, cu circa 80 de centimetri.
Faptul că distribuția și, implicit, redistribuția apei pe planetă poate influența axa de rotație nu a fost descoperit decât în anul 2016. Practic, putem spunem că este o domeniu foarte puțin cunoscut și virtual necercetat.
Simulările computerizate au confirmat aceste modificări. Inițial s-au luat în calcul doar deplasările ghețarilor și topirea acestora. Abia când s-au adăugat și cele 2.150 de gigatone pomenite anterior, s-a putut observa diferența de înclinare a axei de rotație cu 80 de centimetri.
Autorii studiului susțin că mare parte a acțiunilor de relocare a apei au avut loc în vestul Americii de Nord și în nord-vestul Indiei. Trebuie subliniat însă că schimbările devin semnificative numai în cazul în care în care operațiunile de forare și redistribuire a apei sunt efectuate pe perioade îndelungate de timp.
În mod normal, axa de rotație oscilează anual cu câțiva metri, subliniază cercetătorii NASA. În concluzie, cu cei 80 de centimetri în plus, nu trebuie să ne facem griji că vor fi efecte majore, în special în ceea ce înseamnă modificarea anotimpurilor. În schimb, avertizează aceștia, pot influența clima, odată cu creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Însă, așa cum menționam deja, cercetările în acest sens sunt doar într-un stadiu incipient.
Insomniacii trăiesc mai puțin, dar nu din cauza lipsei de somn
Un studiu mamut, desfășurat pe durata a nu mai puțin de 37 de ani, aduce o concluzie cel puțin interesantă legată de durata de viață a persoanelor care fie obișnuiesc să fie mai active noaptea, fie suferă de insomnii.
Realizat de un grup de cercetători finlandezi și publicat recent în revista Chronobiology International, studiul în cauză a avut în vedere nu mai puțin de 22.976 de subiecți. Dintre aceștia, 42,9% s-au declarat fie „păsări de noapte”, fie „oarecum păsări de noapte”.
Ideea este că studiile mai vechi arătaseră deja că durata medie de viață în cazul celor care obișnuiesc să stea treji până la ore foarte târzii este una mai scăzută decât în cazul persoanelor cu un somn normal. Ba demonstraseră și faptul că lipsa de somn duce la adicții, în special de tutun și alcool.
Ceea ce aduce nou studiul cercetătorilor finlandezi este faptul că nu atât lipsa somnului duce la scăderea medie de viață, ci tocmai comportamentele pe care le generează, recte consumul exagerat de alcool și de nicotină. Pe scurt, de la înființarea grupului țintă, în anul 1981, și până în anul 2018, cercetătorii au analizat cu atenție comportamentul fiecărui individ, precum și corelațiile acestuia cu orele normale sau anormale de somn.
Pe perioada desfășurării studiului, 8.728 de subiecți s-au stins din viață. A reieșit că numărul celor decedați, care se declaraseră „păsări de noapte”, era cu 9% mai mare decât al celor matinali. În plus, diferența era dată tocmai de acele persoane care aveau adicții legate de alcool și nicotină. În concluzie dacă știți că aveți probleme cu somnul, încercați să fiți atenți în primul rând la adicțiile cu care acestea vin adesea la pachet.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!
Sursa foto: profimediaimages.ro
6
10
