Dosare Juridice - Blockchain

Miercuri, 5 decembrie 2018, 9:57 Dosare Juridice - Opinia specialistilor Tuca Zbarcea & Asociatii

Se vorbește tot mai des despre o nouă revoluție industrială, denumită și Revoluția 4.0, care se preconizează a fi diferită de cele anterioare (având în vedere că afectează companiile din toate sectoarele), revoluție la sfârșitul căreia companiile vizate vor deveni adevărate întreprinderi digitale, prin transformarea integrală a sistemelor de producție și/sau management. Pe lângă plusurile inerente acestei revoluții, observăm apariția unei noi probleme, anume incapacitatea statelor de a ține pasul cu reglementarea noilor tehnologii, problemă semnalată și de fondatorul și președintele Forumului Economic Mondial, Klaus Schwab, în cartea sa - The Fourth Industrial Revolution.

Un exemplu elocvent, care evidențiază dificultatea statelor de a reglementa noile tehnologii, îl constituie domeniul cripto-monedelor și al tehnologiei care stă la baza tranzacționării acestor monede virtuale, respectiv tehnologia blockchain - domeniu care a început să fie reglementat, cel puțin în Europa, abia din anul 2018, deși apariția acestora datează de aproximativ 10 ani de zile.


În prezentul articol vom prezenta pe scurt unele dintre cele mai palpabile aplicații ale tehnologiei blockchain în arii existente ale dreptului.

Smart contracts/Contracte inteligente


Executarea contractului va fi validată de către rețeaua blockchain, care în momentul constatării faptului că produsul a fost livrat sau că serviciul - prestat, va activa funcția din contract ce va permite eliberarea sumei de bani dintr-un cont de tip escrow.


Având în vedere limitările tehnologice încă existente, în prezent rețeaua blockchain se bazează pe "un oracol", un terț care verifică întâmplări din realitate și livrează această informație rețelei blockchain. În exemplul nostru, oracolul confirmă rețelei că bunul a fost livrat sau că serviciul prestat. Ținând cont de faptul că oracolul este un terț față de rețeaua blockchain, principala problemă de rezolvat o constituie încrederea oamenilor în aceste surse de informații.

Deși ofertant din punct de vedere al câștigului de timp și al reducerii costurilor, acest model de contract ridică totuși o serie de incertitudini legale care necesită clarificare: valabilitatea acestora în sistemul jurisdicțional, legea aplicabilă în ipoteza unor contracte cu element de extraneitate și posibilitatea de a contesta validitatea informațiile furnizate de către oracol.

Practic, avocații vor fi nevoiți să înțeleagă modul în care funcționează limbajul informatic al contractelor inteligente, pentru a putea identifica existența unui risc legal în ceea ce privește codificarea funcțiilor programului.


O simplă incursiune la un birou de carte funciară va dezvălui cum acest domeniu este încă blocat în secolul trecut, cu grămezi de cărți funciare în format fizic care atestă lanțul de proprietate al unui imobil și sarcinile acestuia. Chiar și atunci când se încearcă o digitalizare, operațiunea este, în esență, o simplă scanare a cărților funciare, implicând crearea unei baze de date care să permită organizarea și procesarea acestor scanări.


O implementare la scară largă a tehnologiei blockchain în domeniul funciar va însemna, practic, o economisire logistică importantă, eliminând nevoia spațiilor de depozitare și a personalului care să proceseze documentația. Într-o asemenea ipoteză, singura sarcină a unui registrator de carte funciară va fi aceea ca, la momentul unei tranzacții cu privire la un imobil, să se asigure că informațiile sunt stocate în rețeaua blockchain.


Având în vedere popularitatea crescândă a tehnologiei blockchain, care poate fi considerată un adevărat sistem financiar alternativ, Uniunea Europeană s-a adaptat prin luarea unor măsuri care să asigure o transparență sporită a tranzacțiilor financiare efectuate de către entități corporative sau alte entități juridice.


Cu titlu de exemplu, în urma acestor inovații legislative, printre entitățile care fac obiectul Directivei 2015/849 regăsim acum furnizorii implicați în servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare (art. 2 alin. (1) pct. 3 lit.g) și furnizorii de portofele digitale (art. 2 alin. (1) pct. 3 lit.h).

Deși există numeroase suspiciuni privind utilizarea noilor tehnologii (în special a tehnologiei blockchain) în scopul finanțării grupurilor infracționale și/sau teroriste, apreciem că soluția pentru prevenirea și combaterea acestora poate lua naștere exact din aceeași sursă, respectiv cea a utilizării corecte a tehnologiei blockchain.


Mai mult, prin implementarea în cadrul blockchain-ului a unor "smart contracts", care să prevadă necesitatea verificării identității persoanelor care realizează diverse tranzacții electronice și care să permită efectuarea acestora doar între portofele digitale verificate (prin metoda "know your customer"), această tehnologie ar putea semnala și chiar bloca orice tranzacție care ar ridica semne de întrebare. Un alt beneficiu constă în posibilitatea autorităților din domeniul financiar de a supraveghea tranzacțiile digitale efectuate în acea rețea, reducându-se astfel costurile și timpul aferente verificării unor presupuse tranzacții suspecte.


Concluzii


Pe termen scurt, pare că blockchain-ul are un viitor dificil, în care trebuie să navigheze teritorii necartografiate din punct de vedere legislativ. Cu toate acestea, "parteneriatul" dintre blockchain și drept promite multe oportunități (în cadrul prezentului articol limitându-ne doar la prezentarea câtorva din ele). Avocatura, deși o profesie cunoscută pentru conservatorism și rezistența la schimbare, credem noi, știe ce urmează. Ba chiar, unii dintre membrii profesiei deja formează consorții pentru a ține pasul cu schimbările pe care blockchain-ul le promite. Este clar că această tehnologie va impacta semnificativ avocatura și, ca în toate celelalte sectoare, profesia trebuie să fie pregătită pentru când acest lucru se va întâmpla.