În anul 2018, Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției a Consiliului Europei a adoptat primul text european care stabilește principiile etice referitoare la utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare. Aceasta este „Carta etică europeană cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în sistemul judiciar și în legătură cu acesta” („Carta”).
Carta este destinată părților interesate din domeniul public și privat, responsabile de proiectarea și de implementarea instrumentelor și serviciilor de inteligență artificială care implică prelucrarea hotărârilor judecătorești și a datelor (ie învățare automată sau orice alte metode care derivă din știința datelor). Documentul se referă, de asemenea, la factorii de decizie publică care se ocupă de legislația sau reglementarea cadru, al dezvoltării, auditului sau utilizării unor astfel de instrumente și servicii.
Utilizarea unor astfel de instrumente și de servicii în sistemele judiciare urmărește să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției și ar trebui încurajată. Totuși, acest lucru trebuie să se desfășoare în mod responsabil, ținând seama de drepturile fundamentale ale persoanelor, astfel cum sunt prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și în Convenția privind protecția datelor cu caracter personal și în conformitate cu alte aspecte fundamentale, cum sunt principiile prezentate mai jos, care ar trebui să ghideze elaborarea politicilor de justiție publică în acest domeniu.
Prelucrarea deciziilor judiciare de către inteligența artificială, potrivit dezvoltatorilor acesteia, este de natură, în materie civilă, comercială și administrativă, să contribuie la îmbunătățirea predictibilității aplicării legii și coerența hotărârilor judecătorești, sub rezerva respectării principiilor expuse mai jos. În materie penală, utilizarea ar trebui însă luată în considerare cu cele mai mari rezerve pentru a preveni discriminarea bazată pe date sensibile, în conformitate cu garanțiile unui proces echitabil.
Fie că este concepută cu scopul de a asista în furnizarea de consultanță juridică, de a ajuta la redactare sau în procesul de luare a deciziilor ori de a consilia utilizatorul, este esențial ca prelucrarea să fie efectuată cu transparență, imparțialitate și echitate, certificată printr-o evaluare externă și independentă a unui expert.
Cele cinci principii adoptate în Cartă sunt:
1. Principiul respectării drepturilor fundamentale: proiectarea și implementarea instrumentelor de inteligență artificială și a serviciile aferente trebuie să fie compatibile cu drepturile fundamentale;
2. Principiul nediscriminării: prevenirea în mod specific a dezvoltării sau intensificării oricărei discriminări între indivizi sau grupuri de indivizi;
3. Principiul calității și securității: în ceea ce privește prelucrarea hotărârilor judecătorești și a datelor, se vor folosi surse certificate și date intangibile, cu modele elaborate într-o manieră multidisciplinară, într-un mediu tehnologic securizat;
4. Principiul transparenței, imparțialității și echității: metodele de prelucrare a datelor trebuie transformate în aspecte accesibile și ușor de înțeles, se vor autoriza audituri externe;
5. Principiul „sub controlul utilizatorului”: excluderea abordărilor imperative și asigurarea că utilizatorii sunt actori informați și iau decizii informate.
Se recomandă totodată ca principiile Cartei să facă obiectul aplicării, monitorizării și evaluării periodice de către actorii publici și privați, în vederea asigurării continue a îmbunătățirii practicilor. În acest sens, este de dorit o revizuire regulată a implementării principiilor Cartei de către acești actori, explicând adecvat, unde este cazul motivele neimplementării sau implementării parțiale, revizuire ca va fi însoţită de un plan de acţiune pentru introducerea măsurilor necesare.
Autoritățile independente menționate în Cartă ar putea fi responsabile de evaluarea periodică a nivelului de aprobare a principiilor Cartei de către toți actorii și să propună îmbunătățiri pentru a o adapta la tehnologiile aferente și la evoluția acestor tehnologii.
Carta este menită să asigure trecerea spre digitalizarea tot mai accentuată a sistemului judiciar, în majoritatea domeniilor de drept.
Un articol semnat de Veronica Dobozi (vdobozi@stoica-asociatii.ro), Partner, STOICA & Asociaţii.
0
0
