Valeriu Stoica, Partener Fondator - STOICA & Asociații, a discutat în cadrul unui interviu acordat HotNews despre restrângerea drepturilor și libertăților pe perioada stării de urgență, digitalizarea României și viitorul economiei românești. "Trebuie să fim foarte moderați în această politică de împrumutare pentru că vom împovăra foarte mult generațiile următoare și vor avea o povară foarte mare dacă împrumuturile acestea vor fi direcționate către consum și vor fi risipite în salarii".
Interviul integral:
Timing video:
min. 1.00 - despre strategiile de gestionare a pandemiei
min. 3.00 - despre restrângerea drepturilor și libertăților
min. 10.00 - despre modelul țărilor nordice vs. cel românesc
min. 12.40 - despre militarizarea unor unități spitalicești și sistemul medical din România
min. 15.10 - despre digitalizarea caselor de avocatură și a României
min. 19.30 - despre viitorul economiei românești
min. 24.00 - Lumea nouă?
Principalele fragmente din interviu:
Despre strategii și restrângerea drepturilor și a unor libertăți pe perioada stării de urgență
Trebuie să ne gândim, mai întâi, la strategiile posibile într-o asemenea situație de criză profundă, așa cum este cea prin care trecem acum. Mai întâi s-a discutat despre o tratare, să îi spun așa, lejeră a acestei crize. Marea Britanie, de exemplu, a revenit și a adoptat cealaltă strategie mult mai severă, strategie pe care a adoptat-o majoritatea statelor din Europa și din lume. Strategia severă nu are în vedere doar protecția oamenilor, ci are în vedere și capacitatea sistemului sanitar de a își desfășura activitatea într-o asemenea situație. Prin aceste măsuri stricte, s-a urmărit o aplatizare a curbei de îmbolnăvire, astfel încât să nu sucombe chiar sistemul sanitar.
Niciun sistem sanitar din lume nu a fost pregătit pentru o astfel de situație. Nu este vorba doar despre sistemul sanitar din România. Este adevărat că sistemul medical românesc are mult mai multe vulnerabilități decât alte sisteme sanitare din țările Uniunii Europene sau SUA. Trebuie să ne adaptăm acestei situații și să respectăm măsurile, oricât de stricte ar fi ele.
Criza este una fără precendet. Dacă memoria nu mă înșeală, este a doua situație de urgență declarată în România, prima fiind cea din 1999 cu evenimentele mineriadelor. Dar amploarea acelei crize, față de ce se întâmplă acum, este una neînsemnată. Atunci, starea de urgență nu a privit întreaga țară, măsurile priveau zone geografice limitate ale României.
Restrângerile drepturilor și libertăților fundamentale, care au fost dispuse mai întâi prin Decretul stării de urgență și apoi prin ordonanțele miliare. Aceste reglementări nu sunt cumva prea severe, nu cumva s-a depășit proporționalitatea care trebuie să existe într-o astfel de situație? Important e ca măsurile luate să nu privească drepturile care nu pot fi restrânse, cum ar fi de exemplu, dreptul la viață, iar drepturile care sunt restrânse să fie limitate în mod proporțional cu situația care s-a creat.
Trebuie să fie un raport echilibrat între libertate și siguranță. Măsurile luate în România nu sunt altceva decât adaptări la situația actuală a posiblității noastre de a fi liberi. Tocmai pentru a ne păstra siguranța și pentru a putea fi liberi în această situație, protecția juridică era necesară.
Poate după ce va trece această situație de urgență vom avea timp să reflectăm și să analizăm care au fost imperfecțiunile, ce anume ar trebui să avem în vedere în viitor. Una peste alta, eu consider că sistemul democrației constituționale a trecut o probă extraordinară.
Despre digitalizarea sistemului juridic și a României
Modificarea profesiei de avocat a început de mai multă vreme, dar pandemia va accelera această transformare. Sunt două direcții în care digitalizarea își va arăta virtuțile: prima, este relația dintre avocat și clientul lui, iar a doua, este relația dintre avocat și autorități.
Provocarea pe care o va avea România este aceea de a ajunge într-adevăr la o societate digitalizată. Adică nu doar structurile de business, corporațiile să aibă acces la digitalizare, ci orice cetățean al României să aibă posiblitatea să beneficieze de lumea digitalizată.
Despre viitorul economiei românești
Există o certitudine și multe incertitudini. Singura certitudine este că declinul economic va fi comparabil, poate, cu cel de după al Doilea Război Mondial. Un declin economic foarte sever. Criza din 2008-2010 va părea nesemificativă față de ce se va întâmpla după acestă pandemie. Incertitudinile sunt multe și privesc modul în care putem să depășim criza economică generată de această pandemie.
După al Doilea Război Mondial a existat planul Marshall care a ajutat la repornirea economiilor europene. De data aceasta, Uniunea Europeană trebuie să conceapă un asemenea plan de relansare a economiei europene și de relansare a economiei fiecărei țări. Dar e nevoie și ca Guvernul României să conceapă un asemenea plan.
Iar acum sunt două probleme foarte delicate. Prima, dacă acum se fac împrumuturi foarte mari, cine va plăti aceste împrumuturi? Generațiile următoare. Așadar, trebuie să fim foarte moderați în această politică de împrumutare pentru că vom împovăra foarte mult generațiile următoare. Fără să contest această idee, totuși un amendament este necesar. Generațiile viitoare vor avea o povară foarte mare dacă împrumuturile acestea vor fi direcționate către consum și vor fi risipite în salarii. Am avut experiențele acestea în ultimii 30 de ani când s-au risipit resurse foarte importante, fără a avea un efect în dezvoltarea economică a României. Ca urmare, nu de împrumuturi mă tem. Avem nevoie de bani în această perioadă, dar este important ca banii să fie duși către dezvoltarea economică. Poate acum este momentul să facem ce nu am făcut în 30 de ani.
Apariția unei noi lumi?
Mintea omenească nu a fost capabilă să conceapă un alt sistem potlitic mai bun decât democrația constituțională. Și nu cred că o va face în viitor. Mintea omenească nu a putut concepe alt sistem mai bun decât economia bazată pe proprietatea privată și pe economia de piață liberă. Aceste valori nu s-au tocit. Ele rămân în continuare. După această pandemie nu ar trebui să se schimbe fundamentul lumii în care trăim, ci doar trebuie să devirusăm această lume, să eliminăm bolile: lăcomia, consumul irațional, zonele de irosire iresponsabile ale resurselor etc.
3
13
