​Majoritatea instituțiilor arbitrale internaționale au anunțat cifre record în ceea ce privește volumul de dosare noi, înregistrate în anul 2020. Pe fondul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de Covid-19, curțile de arbitraj și-au adaptat rapid regulile și practicile pentru a asigura mutarea în online a comunicărilor legate de desfășurarea dosarelor și chiar a ședințelor arbitrale, evitând astfel întârzieri costisitoare în desfășurarea procedurilor în curs.

Sebastian Guțiu, Adina RusănescuFoto: Schoenherr si Asociatii

Mediul de afaceri a înțeles rapid avantajele acestei alternative de soluționare a disputelor: potrivit statisticilor publicate de principalele curți de arbitraj internațional, anul trecut a marcat creșteri record ale numărului de arbitraje nou înregistrate.

La Curtea Internațională de Arbitraj - ICC, instituția arbitrală preferată la nivel mondial, au fost înregistrate anul trecut 946 dosare noi, cel mai mare număr de dosare înregistrat într-un an, din 2016 până în prezent. Și Curtea de Arbitraj Internațional de la Londra - LCIA și-a depășit în 2020 propriul record privind numărul de cazuri primite, cu 444 dosare noi. Situația este aceeași în cazul celei mai mari instituții arbitrale din Elveția, Instituția Arbitrală a Camerelor Elvețiene - SCAI, care a raportat un număr de 83 dosare noi, peste media dosarelor înregistrate în anii precedenți.

Pentru Centrul Internațional de Arbitraj din Hong Kong - HKIAC, o instituție care a gestionat anul trecut dosare cu o sumă totală de aproximativ 8,8 miliarde USD, cele 318 de cazuri înregistrate în 2020 au reprezentat cel mai mare număr de dosare noi de arbitraj din ultimul deceniu.

Aceste cifre-record au încurajat centre de arbitraj recunoscute să ia decizia de a se extinde la nivel internațional. Astfel, cu peste 1.000 cazuri noi în 2020 (cel mai mare volum de dosare deschise într-un an din istoria centrului), Centrul Internațional de Arbitraj din Singapore - SIAC a decis înființarea unui birou la New York, pentru a răspunde necesităților celor peste 500 părți provenind din Statele Unite.

Și arbitrajele privind investițiile s-au înmulțit anul trecut, cu 54 de cazuri noi înregistrate de Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții de pe lângă Banca Mondială - ICSID. Printre acestea se numără și două cazuri deschise de investitori străini împotriva României și înregistrate la ICSID în cursul anului 2020, ambele în legătură cu pierderi generate de retragerea, de către statul român, a schemei de suport pentru energia regenerabilă. Cele două cazuri înregistrate anul trecut au ridicat la 17 numărul total de proceduri inițiate de-a lungul timpului de către investitori împotriva României la ICSID.

Pentru Centrul de Arbitraj Internațional de la Viena - VIAC anul trecut a fost unul „obișnuit″ în privința numărului de dosare înregistrate. VIAC a raportat 40 cazuri noi în 2020.

În România, din informațiile pe care le deținem, se pare că activitatea Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României s-a menținut la un nivel similar celui din anii anteriori, în privința numărului de dosare nou-intrate. Totuși, acest lucru s-ar putea schimba în perioada următoare. Faptul că, anul trecut, companiile care au avut neînțelegeri cu partenerii contractuali au fost nevoite să aștepte sfârșitul stării de urgență pentru a se adresa instanțelor în scopul soluționării acestor dispute ar putea avea ca efect un interes crescut în rândul companiilor de a include o clauză arbitrală în contractele lor comerciale și de a încheia compromisuri cu co- contractanții lor, pentru a-și asigura accesul la căi mai eficiente de soluționare a disputelor.

În concluzie, situația generată de pandemia Covid-19 a crescut în general apetitul mediului de afaceri de a soluționa diferendele în mod contencios. Acest lucru a rezultat clar și într-o preferință sporită a părților de a recurge la arbitraj ca modalitate alternativă de soluționare a disputelor. Pe lângă contextul economic, care s-a dovedit a fi un motor al litigiilor în 2020, măsurile de digitalizare luate de instituțiile arbitrale pentru a facilita accesul de la distanță al părților în cadrul procedurilor au făcut cu atât mai atractivă această cale pentru mediul de afaceri. Printre acestea se numără, spre exemplu: introducerea de către VIAC a unei platforme care permite administrarea online a întregii proceduri arbitrale, sau actualizarea de către LCIA a regulilor sale de arbitraj, în sensul stabilirii comunicării electronice drept metodă implicită pentru realizarea comunicărilor și transmiterilor de documente.

Este de așteptat ca acest tip de măsuri să fie menținute chiar și după ridicarea tuturor restricțiilor impuse în contextul pandemiei, cu atât mai mult cu cât se înscriu pe linia urmată de unele dintre aceste instituții în scopul eficientizării procedurilor arbitrale, precum intrarea în vigoare - începând cu acest an - a noilor reguli de arbitraj ale ICC.

În acest context, este foarte probabil ca tendința înregistrată anul trecut să continue, iar creșterea interesului mediului de afaceri pentru arbitraj să se numere printre efectele pe termen lung ale schimbărilor de paradigmă generate în timpul pandemiei. Credem că o astfel de evoluție ar fi binevenită, având în vedere avantajele tradiționale ale arbitrajului pentru părți: flexibilitatea, precum și natura privată și convențională a procedurii arbitrale.

Articol semnat de Sebastian Guțiu (office managing partner) și Adina Rusănescu (attorney at law), avocați specializați în dispute resolution în cadrul Schoenherr și Asociații SCA