Așa începe totul: cu o bătaie la ușă
În trecut, mai multe companii cu sedii în afara granițelor României au fost investigate (și unele chiar amendate), însă metodele de investigație obișnuiau să fie mai relaxate. Companiile străine primeau mai degrabă solicitări de informații, în vreme ce companiile naționale erau supuse inspecțiilor. Începând cu anul 2017, Consiliul Concurenței a depășit granițele țării: cu ajutorul autorităților de concurență naționale și al poliției locale, Consiliul a desfășurat inspecții inopinate la companii din Italia, Marea Britanie si Belgia, în două dintre investigațiile aflate în derulare în domeniul asigurărilor si cel al pieței farmaceutice.
În primul rând, este suficient să existe o suspiciune nu doar de încălcare a legii concurenţei române, ci şi a Articolelor 101 sau 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ceea ce se întâmplă în fapt în majoritatea investigaţiilor importante din ultima vreme. Odată ce această formalitate este "bifată", chiar legislaţia europeană (i.e. Regulamentul 1/2003) stabilește regulile pentru cooperarea transfronalieră între autorităţi. Această cooperare poate implica inspecții inopinate la sediul din străinătate al unor entităţi sau chiar la domiciliul unor persoane fizice suspectate că ar deţine probe relevante pentru investigaţie. Inspecţiile sunt hotărâte de către Consiliu, cu toate că regulile de procedură care vor guverna operaţiunea de colectare a probelor sunt cele ale statului pe teritoriul căruia se desfăşoară acestea. În consecinţă, subiecţilor inspecției li se acordă garanţii procedurale conform propriei legislaţii. Mai mult, sub "libera circulaţie a probelor" stabilită de Regulamentul 1/2003, compania investigată trebuie să primească aceleaşi garanţii şi standarde pe parcursul procedurii ca cele de care se bucură companiile din România, pentru a evita fenomenul de "forum shopping" de către autorităţile de concurenţă.
Documentele sau e-mail-urile pot fi reţinute, indiferent de limba în care sunt redactate. Entităţii sau persoanei fizice inspectate li s-ar putea cere mai târziu, pe perioada investigaţiei, să prezinte extrase traduse în română din respectivele documente ori e-mail-uri.
Anticipăm că această interacțiune transfrontalieră se va dezvolta și mai mult în viitorul apropiat. Directiva ECN+*, care urmează să dea chiar mai multe competențe autorităților naționale de concurență, are ca obiectiv să faciliteze investigațiile transfrontaliere, inclusiv asistența reciprocă în inspecții inopinate.
Schimburile de informații între autoritatea națională de concurență și Consiliul Concurenței în astfel de operațiuni transfrontaliere trebuie să respecte regulile stabilite prin Regulamentul 1/2003, iar părțile investigate trebuie să beneficieze de drepturi procedurale specifice.
*Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie organisme mai eficace de asigurare a respectării normelor și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne 2017/0063 (COD)