<-- Dosare Juridice - Oglinda -->

Dosare Juridice - Litigii

Prevenirea șicanării prin litigii

de Ana Atanasiu, Kodru Mansour     PeliPartners


Ana Atanasiu, Kodru Mansour
Foto: PeliPartners
Pentru că întotdeauna este mai bine să previi decât să tratezi, considerăm util a analiza, pe scurt, motivele care pot face dintr-o companie ținta unor „litiganți în serie” și cum se pot apăra acestea de un atac, mai ales în contextul social-economic actual agitat și cu potențial de dezvoltare într-o situație de criză financiară.

Procesomanii și litiganții profesioniști

Asemănarea dintre un procesoman și un litigant profesionist este că pe niciunul nu îl interesează în mod real câștigarea litigiului, ci procesul de a fi într-un litigiu. Dar, pe când procesomanul își întreține înclinația prin intentarea proceselor, un litigant profesionist țintește negocierea anumitor avantaje, cum ar fi o sumă de bani sau o poziție în cadrul organizației, în schimbul renunțării la proces.

Scopul litigiilor abuzive promovate împotriva companiilor nu este aflarea adevărului sau rezolvarea unui diferend, ci maximizarea impactului pe care litigiul îl are în plan financiar sau asupra reputației societății.

Șicanarea societăților de către foștii salariați

Un tip de activități șicanatorii sunt cele promovate de salariați sau foști salariați, care caută să lovească în reputația companiei. Acest tip de șicanare ajunge mai rar în fața instanțelor dată fiind dorința companiilor de a nu le fi afectată reputația. De aceea, este greu de apreciat dimensiunea fenomenului și dificil pentru instanțe în a identifica tipare de comportament și litiganți abuzivi.

Într-un decizie de speță, unde societatea pârâtă a reușit să identifice un istoric procesual similar al reclamantei, tribunalul a stabilit că petenta trimisese mai multor societăți CV-ul său, ca răspuns la anunțuri de angajare, fără intenția de a obține respectivele slujbe, ci doar pentru a putea ulterior să le amenințe cu intentarea unui proces pentru discriminare pe criterii de vârstă.

Tribunalul a stabilit că din cele 11 societăți vizate de acțiunile petentei, 6 dintre ele au încheiat tranzacții pentru a nu ajunge la proces. Pentru restul de 5 societăți, acțiunile reclamantei au fost respinse. Tribunalul a reținut că reclamanta era supercalificată pentru slujbele propuse și că a trimis acele CV-uri numai pentru a putea șantaja societățile să încheie o tranzacție. În două dintre cazuri, reclamanta formulase acțiunea pentru discriminare înainte de a primi un răspuns la CV-ul depus. În plus, CV-ul era plin de greșeli, inclusiv gramaticale, astfel și dintr-o analiză superficială reieșind că fusese redactat în așa fel încât să nu fie luat în considerare. Tribunalul a reținut astfel abuzul de drept procesual al reclamantei și i-a imputat costurile de judecată.

Șicanarea societăților de acționarii minoritari

În România, litigii șicanatorii sunt cel mai frecvent intentate de acționari minoritari care caută să șicaneze societatea prin blocarea/ întârzierea unor afaceri sau operațiuni.

Cu toate că în ultimii ani aceste atacuri nu au mai fost atât de vizibile în presă, nu putem să spunem că fenomenul a dispărut. În continuare pe rolul instanțelor se află un număr semnificativ de intervenții la Registrul Comerțului privind blocarea înregistrărilor societății, acțiuni în suspendare și anularea hotărârilor generale ale acționarilor și, în continuare, litiganții abuzivi participă la adunările generale cu scopul de a hărțui și frustra administratorii societății, încercând să provoace sau să profite de greșelile de procedură în ținerea adunărilor generale.

Evenimente corporative care favorizează inițierea litigiilor șicanatorii

Din experiența noastră gestionând astfel de cazuri, am identificat drept momente în care aceștia acționează și, corelativ, momente în care companiile trebuie să fie atente la respectarea regulilor următoarele: (i) schimbarea conducerii, (ii) schimbarea formei sau a funcționării societății (trecerea de la SRL la SA sau de la sistemul unitar la sistemul dualist sau invers), (iii) externalizarea unor active importante ale societății, (iv) reorganizarea societății sau restructurarea activității, (v) începerea unei noi linii de activitate, crearea unei filiale, (vi) demararea unui proces semnificativ pentru societate (ex: listarea societății pe piața de capital).

Arii și domenii țintite

În cazurile analizate de noi au fost considerate vulnerabilități ale societății și deci locuri țintite și speculate în fața instanțelor de către litiganții șicanatorii următoarele:
  • Lipsa unor politici interne coerente și funcționale (ex: politica de cheltuieli de transport și de protocol, politica anti-corupție, politica de evitare a conflictului de interese, în special la nivelul managementului, politica de mediu, de responsabilitate socială etc.);
  • Lipsa transparenței decizionale (mecanismul decizional nu este clar conform actelor statutare/ actelor de delegare, nu sunt oferite suficiente informații acționarilor înaintea evenimentelor corporative relevante etc.);
  • Nerespectarea formalismului legal/ nerespectarea procedurilor interne cu ocazia tinerii ședințelor organelor de conducere, a adunărilor generale;
  • Insuficienta documentare a tranzacțiilor mari, care depășesc anumite praguri legale/ neobservarea formalităților legale.
Măsuri pentru prevenirea atacului litiganților abuzivi

În esență, cheia pentru evitarea unor astfel de atacuri este implementarea unor sisteme eficiente de guvernare corporatistă.

În practica noastră, care variază de la reprezentarea unui fond de investiții în respingerea unui atac asupra societății în care investise, atac materializat în formularea a peste 300 de litigii, de un singur acționar cu 1 acțiune, la asistarea unui client care deși a fost țintit în repetate rânduri s-a apărat cu succes de fiecare dată și nu a avut niciodată un caz adus în fața instanțelor, am ajuns la concluzia că diferența între a fi o țintă și a deveni victimă a șicanărilor o face gradul de implementare în companie a principiilor guvernării corporatiste.

Dacă într-o companie există: (i) acte constitutive, la zi cu cerințele legale; (ii) politici de luare a deciziilor interne și de business, inclusiv pentru prevenirea conflictului de interese; (iii) transparență la nivel managerial; (iv) grijă pentru respectarea formalismului legal aplicabil în procesul decizional și în organizarea ședințelor organelor de conducere; (v) un sistem de alertă instituit pentru recunoașterea timpurie a pericolului generat de șicanarea prin litigii, si (vi) programe de pregătire a personalului pentru a identifica astfel de amenințări și a le adresa corespunzător, atunci compania ori va fi evitată de un astfel de litigant, ori daunele produse de acesta vor fi mult diminuate.

Odată ajuns cazul în instanță este nevoie de o intervenție fermă și susținută a companiei pentru a lupta împotriva abuzului procesual la care este supusă. Legislația din România conține, cel puțin la nivel principial, cheile de tratare a unui astfel de abuz de drept procesual.

Un articol semnat de Ana Atanasiu - Senior Associate PeliPartners și Kodru Mansour - Associate PeliPartners







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














4016 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by