​​Statul român a adoptat la începutul lunii aprilie o primă schemă de ajutor de stat destinată a sprijini întreprinderile mici și mijlocii afectate de coronavirus, constând în acordarea de garanții pentru credite sau linii de credite pentru investiții și capital de lucru, respectiv în subvenționarea dobânzilor aferente acestora. Schema, cu un buget estimat de 3,3 miliarde de euro, a fost notificată și aprobată de Comisia Europeană.

Carmen Peli, Oana BucșaFoto: PeliPartners

Intervenții similare identificăm în majoritatea statelor membre UE. Dacă primul pas a fost de aprobare a unor măsuri de sprijin accesibile tuturor sau anumitor categorii de companii (IMM-uri) afectate de coronavirus, putem observa în ultimul timp o diversificare a schemelor adoptate la nivel european și o orientare a acestora către activități sau industrii considerate vulnerabile sau esențiale și necesar a fi protejate cu prioritate.

Redăm mai jos o serie de exemple de activități sau industrii susținute la nivel european prin măsuri de sprijin și care ar putea servi ca model României. Adoptarea unor măsuri adresate anumitor sectoare ar putea aduce mai multă claritate cu privire la nevoile economiei românești și ale sectoarelor care trebuie sprijinite. La acest moment nu avem cunoștință despre scheme de ajutor de stat suplimentare avute în vedere de statul român. Am selectat însă, din cele peste 80 de scheme aprobate de Comisia Europeană în contextul pandemiei de coronavirus, pe cele care ar putea avea utilitate și în Romania, având în vedere că trebuie gândită reluarea activității economice după încetarea stării de urgență:

Cercetarea, dezvoltarea, testarea sau producția de medicamente și echipamente necesare pentru combaterea coronavirus

State precum Portugalia, Cehia, Luxemburg, Italia sau Malta au adoptat scheme de ajutor de stat sub formă de granturi directe sau avansuri rambursabile, pentru a susține investițiile în cercetarea, dezvoltarea, testarea sau producția de produse necesare în contextul pandemiei, precum vaccinuri, echipamente medicale și de spital, inclusiv ventilatoare și echipamente de protecție.

Există producători români care în această perioadă și-au reconvertit producția către astfel de activități, fără a beneficia de sprijinul statului. Autoritățile române ar putea analiza, pe lângă oportunitatea unor finanțări speciale (spre exemplu, legate de achiziționarea unor materii prime costisitoare sau de instalarea unor linii de producție noi), și înlesnirea sau clarificarea procedurilor de autorizare și reglementarea unor proceduri de tip “fast-track” pentru instrumente sau echipamente care îndeplinesc anumite condiții sau au obținut certificări de calitate.

Activități de export

Danemarca, Franța și Croația au adoptat scheme de ajutor de stat sub forma de garanții de stat pentru împrumuturi acordate operatorilor care desfășoară activități de export. Acestea sunt accesibile în măsura în care sunt îndeplinite anumite condiții precum calificarea solicitanților ca IMM (Danemarca, Franța) sau nedepășirea unui anumit prag de cifră de afaceri (Franța).

Societăți din alte țări europene concurente cu întreprinderile românești au astfel acces la finanțări de stat, care le pot face mai competitive la export. Statul român ar putea avea în vedere măsuri similare în vederea menținerii competitivității exportului românesc.

Asigurările de credit comercial

Atât Franța, cât și Germania au adoptat scheme de ajutor de stat prin care au implementat mecanisme de garantare pentru a susține activitatea de asigurare a riscului de credit comercial în contextul pandemiei de coronavirus. Scopul acestora este de a se asigura că aceste produse sunt în continuare disponibile tuturor companiilor, evitând necesitatea de a plăti în avans și reducând astfel nevoile imediate de lichiditate.

Companiile de asigurări din România operau și înainte de pandemie într-un context fragil, în care o pondere majoritară în cifra de afaceri a sectorului o reprezentau asigurările RCA, activitate desfășurată în pierdere de sectorul asigurărilor în ansamblul său. Prin urmare, sprijinul statului român sub forma unui ajutor acordat pentru activitatea de asigurare a riscului de credit comercial ar putea ajuta nu doar companiile și băncile care asigură facilități pentru capital de lucru, ci și sectorul de asigurări în ansamblul său.

Sectorul agriculturii, silviculturii, pescuitului sau acvaculturii

Italia a adoptat o schemă de ajutor de stat în valoare de aproximativ 100 milioane de euro sub formă de garanții de stat pentru credite de investiții și de capital de lucru, respectiv granturi directe pentru a susține întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agriculturii, silviculturii, pescuitului și acvaculturii afectate de coronavirus.

Similar, Letonia a adoptat o schemă în valoare de aproximativ 35,5 milioane de euro sub formă de granturi directe pentru a susține companii de toate dimensiunile din sectoarele de agricultură și pescuit, precum și din industria alimentară și sectorul de servicii de catering pentru școli.

În România, companiile din aceste secoare au nevoie nu doar de protecție economică, ci și socială. Micii producători sau companiile mai mari ar putea beneficia de un sprijin adresat și adaptat acestor sectoare, care ar veni - în cazul agriculturii, spre exemplu - după o perioadă cu probleme în diversele tipuri de recolte.

Sectorul hotelier, de restaurante sau retail

Suedia a adoptat recent o schemă de ajutor de stat de aproximativ 453 milioane de euro prin care urmărește acoperirea a până la 50% din reducerea de chirie negociată pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2020 de chiriași activi în sectorul hotelier, de restaurante, retail sau în alte sectoare conexe cu proprietarii spațiilor comerciale.

În România, măsurile adoptate (spre exemplu, prin Ordonanța de Urgență nr. 29/2020) s-au limitat la legiferarea unor amânări la plata chiriei și a utilităților. Studiile și sondajele efectuate în alte țări arată că este posibil ca și după încetarea sau diminuarea măsurilor de izolare socială consumatorii să fie reticenți în a călători sau a frecventa restaurantele în măsura în care obișnuiau înainte de pandemie. Mai mult, amânările la plata chiriilor au pus în dificultate proprietarii spațiilor comerciale, care riscă să își încalce obligațiile asumate prin contracte de credit. Exemplul Suediei arată modul în care statul poate ajuta atât sectorul hotelier, de restaurante și retail, pe de-o parte, cât și proprietarii spațiilor în care se desfașoară aceste activități, pe partea cealaltă.

Transporturi

În Lituania a fost adoptată o schemă de sprijin a IMM-urilor active în domeniul transportului rutier de mărfuri. Schema în valoare de aproximativ 5 milioane de euro îmbracă forma unor granturi directe și urmărește să susțină IMM-urile pentru ca acestea să poată gestiona riscurile financiare, să își plătească creditele și să își mențină stabilitatea economică.

Suedia, pe de altă parte, a adoptat o schemă de ajutor de stat de aproximativ 455 milioane de euro sub forma de garanții de stat pentru credite acordate companiilor aeriene afectate de coronavirus.

În același timp, în Franța a fost adoptată o schemă de ajutor de stat care permite amânarea la plată a anumitor taxe datorate de operatorii de transport aerian în perioada martie – decembrie 2020, în scopul de a reduce presiunea asupra fluxurilor de numerar ale acestora.

Transporturile constituiau, înainte de declanșarea pandemiei, unul din cele mai importante sectoare economice din România. Restricțiile de circulație impuse în țară și între statele membre UE au afectat semnificativ acest sector. Ajutorul statului român, orientat spre îndeplinirea obligațiilor de plată ale întreprinderilor de transport, ar putea ajuta acest sector sa își mențină poziția și competitivitatea la nivel european.

Organizarea de evenimente

Suedia a adoptat o schemă de ajutor de stat de aproximativ 38 milioane de euro, pentru a compensa operatorii economici activi în domeniul organizării de evenimente culturale afectați de pandemia de coronavirus. Ajutorul constă în granturi directe menite să acopere un anumit procent din pierderile de venituri și costurile suportate, pentru evenimente programate între 12 martie 2020 și 31 mai 2020 care au fost anulate sau amânate.

În același timp, în Danemarca a fost adoptată în luna martie o schemă de aproximativ 12 milioane de euro prin care se urmărește compensarea organizatorilor de evenimente cu mai mult de 1.000 de participanți sau care vizau grupuri de risc, precum persoanele în vârstă sau vulnerabile, și care au fost anulate sau amânate ca urmare a pandemiei de coronavirus.

În anii precedenți, România devenea un spațiu efervescent al evenimentelor culturale. Festivaluri diverse, unele devenite de talie europeană, aduceau nu doar beneficii culturale, ci și economice, prin sporul de turism și consum. Acest sector este însă foarte fragil, iar în lipsa unui sprijin adaptat, companiile și asociațiile care organizau evenimentele vor fi afectate semnificativ. În condițiile în care nu există vizibilitate pentru organizarea de evenimente în perioada următoare, ajutorul pentru aceste companii și asociații este important pentru menținerea angajaților și a relațiilor de afaceri.

Articol semnat de Carmen Peli si Oana Ambrozie