Două decizii recente, anunțate de Comisia Europeană pe 24 februarie, pun România în situația de a recupera peste 583 milioane euro plus dobânzi ca ajutoare de stat incompatibile acordate CFR Marfă, respectiv Companiei Naționale a Uraniului.

Carmen Peli, Oana BucșaFoto: PeliPartners

Astfel, Comisia Europeană a constatat că operatorul de transport feroviar CFR Marfă a primit cel puțin 570 de milioane de euro ajutor de stat incompatibil din partea României, printr-o anulare a datoriilor sub forma unei măsuri de conversie a creanțelor în acțiuni realizată în anul 2013 în vederea privatizării, respectiv prin necolectarea unor datorii ale CFR Marfă aferente taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale neplătite sau taxelor de utilizare a infrastructurii datorate către CFR Infrastructură.

De asemenea, Comisia Europeană a stabilit că mai multe măsuri de sprijin ale statului român în favoarea Companiei Naționale a Uraniului, incluse într-un plan de restructurare prezentat Comisiei și constând într-o serie de granturi, subvenții, anularea unor datorii și conversie a creanței în acțiuni nu sunt conforme cu regulile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat acordate companiilor aflate în dificultate. În același timp, statul român trebuie să recupereze un ajutor de salvare în valoare de aproximativ de 13 milioane de euro pe care Compania Naționale a Uraniului l-a primit în 2016 printr-un împrumut urgent acordat pentru menținerea întreprinderii pe linia de plutire, pe care Comisia Europeană îl aprobase cu titlu temporar în septembrie 2016.

Ambele cazuri privesc ajutoare de stat acordate unor companii aflate în dificultate. CFR Marfă înregistrează datorii semnificative, în principal față de CFR Infrastructură și a avut un grad mare de îndatorare față de bugetul de stat (restanțe aferente taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale neplătite). La rândul său, Compania Națională a Uraniului se confruntă cu dificultăți financiare în urma pierderii principalului său client, Nuclearelectrica.

Ajutoare pentru salvare

Normele UE prevăd posibilitatea ca un stat membru să acorde unei întreprinderi în dificultate un ajutor pentru o perioadă de 6 luni, denumit ajutor pentru salvare. După această perioadă, ajutorul trebuie să fie rambursat sau trebuie să i se notifice Comisiei un plan de restructurare.

Ajutoare pentru restructurare

Ajutoarele de restructurare implică adesea o asistență mai îndelungată și, pentru a putea fi acordate, trebuie să permită restabilirea viabilității pe termen lung a beneficiarului pe baza unui plan de restructurare fezabil, coerent și de perspectivă, care să permită, în același timp, o contribuție proprie adecvată și o repartizare corespunzătoare a sarcinilor, precum și să limiteze potențialele denaturări ale concurenței.

Constatările Comisiei în cazul CFR Marfă

În cazul CFR Marfă, Comisia Europeană a concluzionat că nu au fost îndeplinite condițiile pentru acordarea unui ajutor de restructurare, deoarece nu a fost notificat Comisiei niciun plan de restructurare solid, nu a existat nicio contribuție la costurile unei restructurări din partea companiei și nici nu au fost adoptate măsuri compensatorii care să limiteze denaturarea concurenței.

Regulile ajutorului de stat permit statelor membre să se apere invocând criteriul investitorului sau operatorului privat. Conform acestui criteriu, dacă un investitor privat (acționar, bancă finanțatoare, etc) ar fi acordat finanțare sub forma unor măsuri similare cu cele aplicate de stat, atunci ajutorul ar fi considerat legal. Conform constatărilor Comisiei, în cazul de față statul român a acționat mai degrabă în calitate de autoritate publică decât ca un operator privat întrucât niciun operator privat nu ar fi anulat datoria sa în schimbul acțiunilor în societate.

Constatările Comisiei în cazul Companiei Naționale a Uraniului

În cazul Companiei Naționale a Uraniului, Comisia Europeană a constatat că:

  • România nu a demonstrat în mod corespunzător că planul de restructurare ar garanta restabilirea viabilității pe termen lung a Companiei Naționale a Uraniului, fără ajutorul de stat continuu;
  • niciun investitor privat (inclusiv băncile) nu susține planul și nici nu contribuie la costurile de restructurare, fapt care arată o lipsă de încredere din partea pieței în viitorul companiei și în planul de restructurare;
  • contribuția proprie a companiei la planul de restructurare depinde de veniturile viitoare care nu ar fi obținute în condițiile pieței;
  • România nu a propus măsuri pentru limitarea posibilelor distorsionări ale concurenței.

Mai mult, Comisia a concluzionat că împrumutul de salvare din 2016 de aproximativ 13 milioane EUR, plus dobândă, prelungit și nerambursat după 6 luni, este incompatibil cu normele UE privind ajutorul de stat și trebuie recuperat de România.

Urmare a acestor decizii, statul român are de recuperat de la aceste companii datorii cu o valoare semnificativă, care pot pune în discuție atât supraviețuirea acestora, cât și posibilitatea altor creditori de a-și recupera creanțele proprii. Planurile de ajutor pentru astfel de companii ar trebui să aibă în vedere nu doar măsuri de salvare și restructurare, ci și modul în care acestea ar putea afecta concurenții de pe piață și în general regulile de concurență și ajutor de stat.

Un articol semnat de Carmen Peli, Oana Ambrozie - PeliPartners