Asociațiile patronale și profesionale ajung deseori în vizorul Consiliului Concurenței, făcând de-a lungul timpului obiectul unor numeroase investigații privind încălcări ale legislației de concurență. Este important de semnalat faptul că activitățile și măsurile ce ajung să fie investigate de către Consiliul Concurenței au luat naștere, deseori, în contextul unor proiecte aparent legitime ale asociațiilor care pot urmări, cu titlu de exemplu, promovarea unui proiect legislativ sau asigurarea unei mai bune funcționări a industriei.
Intervin, în aceste condiții, două întrebări:
i. cum știm dacă activitățile desfășurate în cadrul asociațiilor la care participăm încalcă legislația de concurență?
ii. cum ne putem bucura de beneficiile aduse de participarea la o asociație, fără a expune asociația si companiile membre la aplicarea unei amenzi de către Consiliul Concurenței?
Apreciem că răspunsul la prima întrebare poate fi semnalat redând o serie de exemple despre ceea ce nu poate fi o asociație, în considerarea regulilor de concurență aplicabile acesteia.
Ce nu poate fi o asociație, în considerarea regulilor de concurență aplicabile acesteia
În primul rând, asociația nu poate fi un instrument la îndemâna membrilor pentru a sancționa operatorii economici ce au un comportament incorect pe piață (fie că aceștia sunt sau nu parte la asociație). Aceasta deoarece luarea unei decizii în cadrul unei asociații de a sancționa un operator economic (prin ruperea relațiilor comerciale, îngreunarea accesului pe o anumită piață, etc.) riscă să fie calificată drept o formă de boicot și să fie sancționată de Consiliul Concurenței indiferent de legitimitatea motivului care a stat la baza deciziei.
În al doilea rând, asociația nu poate fi un for care să decidă asupra comportamentului comercial pe piață al membrilor. Nu de puține ori, asociațiile (și membrii acestora) au fost sancționate pentru adoptarea de coduri de conduită, statute sau norme care reglementau aspecte cu privire la prețuri sau alte condiții comerciale ale concurenților de pe o anumită piață. Motivul sancționării este, pe scurt, acela că legislația de concurență impune ca operatorii economici să își decidă în mod individual strategia comercială, în special în ceea ce privește prețurile practicate, clienții și piețele țintă, volume de produse sau vânzări urmărite a fi realizate.
În al treilea rând, asociația nu poate fi un cadru în care operatorii economici să se pună la curent cu privire la activitatea comercială a altor concurenți. Aceasta deoarece legislația de concurență poate sancționa, în anumite condiții, chiar și simplul schimb de informații sensibile concurențial. Informațiile sensibile concurențial se definesc de la caz la caz, în funcție de sectorul economic avut în vedere, dar de regulă au în vedere prețuri, clienți, cote de piață, vânzări, costuri de producție, etc.
Mergând mai departe, e important de cunoscut de către companiile care sunt membri în cadrul unei asociații că există o serie de reguli ce pot fi urmate și care au rolul de a evita încălcarea legislației de concurență în cadrul acestora.
Măsuri de siguranță pentru evitarea încălcării legislației de concurență
Cu titlu de exemplu, precizăm că riscul încălcării legislației de concurență în cadrul unei asociații poate fi diminuat dacă:
- persoanele care reprezintă companiile în cadrul unei asociații sunt instruite în prealabil din perspectiva regulilor de concurență aplicabile în relația cu asociația și ceilalți membri;
- în măsura în care au loc schimburi de informații în cadrul asociației, acestea sunt astfel structurate (agregate și anonimizate) atât la momentul colectării, cât și al procesării și divulgării, încât membrii asociației să nu aibă acces, în niciun moment, cu privire la informații sensibile individualizate ale celorlalți;
- întâlnirile organizate în cadrul asociației sunt desfășurate în baza unei agende comunicate și aprobate în prealabil de membri, și sunt sumarizate în cadrul unor minute care redau în mod clar și neechivoc scopul acestora și aspectele discutate. Absenta acestor minute poate ridica suspiciuni privind intentiile legitime ale participantilor;
- nu sunt permise deraieri de la ordinea de zi propusă, sau intervenții care nu au legătură subiectele tratate în cadrul unei anumite întâlniri, și sunt luate reacții adecvate de distanțare publică în cazul ridicării unor subiecte de discuție cu potențial anticoncurențial.
Rezultă astfel că, în esență, evitarea riscurilor de concurență în cadrul unei asociații presupune pe de o parte un efort de educare, și de pe de alta unul de organizare, cele două fiind într-o relație de interdependență. Din experiența noastră observăm însă că, odată întreprinse, acestea sporesc încrederea membrilor în asociații și dau mai multă legitimitate proiectelor întreprinse de acestea.
Un articol semnat de Carmen Peli, Partner și Oana Ambrozie, Senior Associate - PeliPartners
