De mulți ani mediul de afaceri din România cere alinierea legislației române cu practica țărilor dezvoltate economic.

Nastasia DumitruFoto: Filip & Company

Proaspăt intrată în vigoare, legea nr. 163/2018 își dorește să aducă anumite clarificări în materia distribuirii și repartizării de dividende, un subiect care s-a dovedit fierbinte din punct de vedere practic pentru societățile din România, mai ales în contextul unei legislații limitate, și pe alocuri neclară.

Modificarea legislativă introduce ca noutate totală în România posibilitatea repartizării trimestriale a profitului, în cursul aceluiași an financiar, în măsura în care societatea a înregistrat profit net contabil până la momentul respectiv. Această distribuire de dividende poate avea loc numai pe baza unor situații financiare interimare aprobate de către asociați/acționari, care au fost în prealabil auditate/verificate de către un cenzor, unde este cazul.

Natura distribuirii trimestriale de dividende

Dincolo de beneficiul introdus, care oferă acționarilor/asociaților posibilitatea de a obține profiturile rezultate din activitatea societății mai repede de sfârșitul anului financiar, ca notă generală, constatăm că distribuirea trimestrială este în fapt o plată anticipată, în rate. Astfel, dividendele care erau în trecut repartizate de principiu la finalul anului financiar, sunt acordate trimestrial, în rate, urmând ca la final să fie regularizate. Aceasta idee este susținută de faptul că repartizarea trimestrială are loc doar pe baza unor situații financiare interimare, supuse și auditării/verificării de către cenzori, și în toate cazurile aprobate de către acționari/asociați.

Din acest punct de vedere, progresul adus de introducerea posibilității de a repartiza trimestrial dividende este doar parțial.

Suntem de părere că o reformă substanțială în materia dividendelor ar fi fost introducerea în legislație a posibilității distribuirii de dividende anticipate sau speciale (așa-numitele interim dividends), așa cum este permis în jurisdicții precum Marea Britanie, unde o societate poate distribui, în timpul exercițiului financiar curent, dividende anticipate sau speciale, întemeindu-se pe situațiile financiare pregătite și aprobate la finalul exercitiului financiar anterior.

În plus, pentru a asigura cu adevărat un beneficiu acționarilor/asociaților, dividendele anticipate sau speciale sunt distribuite în general de administratori, nefiind necesară aprobarea acestei operațiuni de către asociați/acționari, astfel flexibilizând întreg procesul de distribuire, atât ca durată, cât și ca formalități. Acest tip de operațiune este suficient de eficient cât să producă un rezultat imediat la nivelul veniturilor obținute de asociați/acționari din participațiile lor, în cazul îmbunătățirii semnificative a situației financiare a societății ulterior întocmirii situațiilor financiare anuale (de ex., în cazul vânzării unui activ la un preț mai bun decât media pieței), diferența majoră față de repartizarea trimestrială de dividende fiind că acordarea lor nu este supusă regularizării.

Modalități de distribuire a dividendelor în România

Ca urmare a introducerii posibilității de repartizare trimestrială a dividendelor, în România dividendele se pot distribui cu următoarele ocazii:

  • La finalul exercițiului financiar, odată cu aprobarea situațiilor financiare anuale, aferente exercițiului financiar respectiv;
  • În cursul unui exercițiu financiar, dacă se decide distribuirea de profituri înregistrate în ani anteriori, dar care nu au fost distribuite cu ocazia aprobării situațiilor financiare respective; rămânem de părere că pentru a putea avea loc această operațiune, societatea nu trebuie să fi înregistrat pierderi în cursul exercițiului financiar în care se decide distribuirea;
  • În cursul unui exercițiu financiar, trimestrial, aferente exercițiului financiar respectiv, și care vor fi supuse regularizării la finalul anului financiar.

Dacă în primele două situații, lucrurile sunt destul de clare, ne punem întrebarea dacă dividendele trimestriale pot fi acordate pe mai multe trimestre odată (de ex. doar pe trimestrul II și pe trimestrul III), sau, dacă se pot distribui dividende trimestriale chiar începând cu trimestrul I al anului financiar. De asemenea, ne punem problema dacă repartizarea trimestrială poate avea loc doar în tranșe egale, sau ele pot avea cote diferențiate. Din această perspectivă, suntem de părere că regulile de acordare/regularizare ar putea suporta unele clarificări.

Provocări de ordin practic

Deși modificarea legislativă reformează un subiect care a fost dezbătut aprins în mediul de afaceri, în realitate implementarea modificărilor pare să aducă provocări din punct de vedere practic. Astfel, noutățile aduse pentru dinamizarea acestui domeniu sunt guvernate de aceleași reguli aplicabile și până în prezent.

Prin urmare, indiferent de modalitatea/momentul prin care un acționar/asociat dorește să obțină dividendele aferente participației sale într-o societate, următoarele aspecte vor trebui analizate și respectate:

  • Aprobarea de către acționari/asociați a distribuirii de dividende

Această competență este atribuită în mod exclusiv de Legea 31/1990 (“Legea Societăților”) acționarilor/asociaților, fără a face distincție între tipul de dividend și momentul la care se decide acordarea sa. Prin urmare, orice decizie de distribuire de dividende, inclusiv cele repartizate trimestrial pentru anul financiar în curs, și cele provenind din profituri înregistrate, dar nerepartizate, va trebui luată de către acționari/asociați.

Această obligație atrage după sine respectarea tuturor prevederilor privind convocarea acționarilor/asociaților la adunarea generală respectivă, situație care, în unele cazuri, implică transmiterea și publicarea unui convocator care va trebui să includă ordinea de zi a adunării generale respective. De asemenea, toate regulile de cvorum, de majoritate și de vot prevăzute de Legea Societăților și de actul constitutiv vor trebui respectate.

Suntem de părere că, în acest context, se putea acorda un tratament mai flexibil situației distribuirii profiturilor înregistrate în exerciții financiare anterioare, cât și repartizării trimestriale de dividende, prin înlocuirea aprobării de către asociați/acționari cu aprobarea emisă de administratori.

În cazul profiturilor aferente anilor anteriori, ele au fost deja înregistrate în situațiile financiare aprobate de asociați, prin urmare se poate argumenta că decizia administratorilor poate fi doar o implementare a unui rezultat deja înregistrat de societate. Poate fi utilă în acest caz chiar autorizarea, prin decizia de aprobare a situației financiare anuale, a delegării către administratori a competenței de a acorda ulterior profitul înregistrat, dacă rezultatele societății o permit.

În cazul repartizării dividendelor trimestriale, ar fi fost util ca aprobarea acordării lor să fie lăsată în competența administratorilor, din moment ce repartizarea acestora este supusă regularizării la finalul anului financiar. În mod similar, pentru asigurarea unui instrument cu adevărat benefic pentru asociați/acționari, administratorii ar fi putut în acest caz să distribuie dividendele pe baza balanței contabile consolidate a societății.

În ambele situații, în raportul anual de activitate, administratorii ar fi putut detalia aspectele care au stat la baza deciziei lor de repartizare a profiturilor, asociații/acționarii având oricum dreptul de decizie finală cu privire la aprobarea situațiilor financiare anuale.

  • Aprobarea de către adunarea generală a acționarilor/asociaților a situațiilor financiare interimare

Conform modificării legislative, situațiile financiare interimare care stau la baza distribuirii de dividende trimestriale trebuie aprobate de către asociați/acționari. Suntem de părere că singura modalitate de flexibilizare a acestei formalități este cea în care acționarii/asociații decid cu aceeași ocazie atât cu privire la aprobarea situațiilor financiare interimare cât și cu privire la distribuirea dividendelor trimestriale.

Altminteri, aprobarea separată a situațiilor financiare interimare va atrage dupa sine respectarea, din nou, a regulilor de convocare, cvorum și majoritate, impuse de Legea Societăților pentru orice adunare generală a asociaților/acționarilor, ceea ce ar duce la prelungirea și complicarea întregului proces.

  • Obligația de auditare

Modificarea legislativă prevede expres faptul că situațiile financiare interimare vor fi supuse auditării, în cazul în care societatea este supusă obligației legale de auditare sau a optat pentru auditarea situațiilor sale financiare. Această obligație de verificare se aplică și în cazul în care societatea are numiți cenzori.

Această formalitate trebuie să fie parcursă înainte de aprobarea situațiilor financiare interimare de către acționari/asociați, atrăgând în același timp un statut diferit al acestora, care vor deveni situații financiare cu scop special.

  • Incidența pregătirii unui raport al administratorilor, directoratului sau auditorilor

Dacă pregătirea acestui tip de raport este expres prevăzută în Legea Societăților în situația în care se aprobă situațiile financiare, nu putem spune același lucru despre situația distribuirii dividendelor trimestriale. Cum acest tip de distribuire obligă la pregătirea unor situații financiare interimare, se pune problema dacă acestea vor trebui însoțite și de un raport al administratorilor (obligație prevăzută de Legea Societăților în ceea ce privește situațiile financiare anuale).

În măsura în care distribuirea de dividende rămâne, în toate cazurile, în competența exclusivă a acționarilor/asociaților, prin raportare și la faptul că situațiile financiare interimare vor trebui și ele aprobate de către aceștia, considerăm că o interpretare în sensul în care situațiile financiare interimare vor fi însoțite de un raport emis de administratori/directorat sau auditori, nu poate fi exclusă.

Concluzie

Așadar, deși modificările legislative îmbunătățesc în mod substanțial cadrul legislativ existent până în acest moment cu privire la distribuirea de dividende, procedura de urmat pentru distribuirea de dividende rămâne în toate cazurile la fel de complexă, și, pe alocuri, greoaie.

Suntem de părere că această inițiativă de modernizare a cadrului legislativ al acordării de dividende va trebui însoțită și de introducerea unor instrumente flexibile de aplicare, prin care să se asigure menținerea efectului dinamic urmărit. Sperăm că această noutate legislativă să fie un prim pas către introducerea în legislația națională a conceptului dividendelor anticipate sau speciale, un instrument cu adevărat util dezvoltării mediului de afaceri local.

Un articol semnat de Nastasia Dumitru, associate