<-- Dosare Juridice - Stoica -->

Interdicția popririi indemnizației de șomaj tehnic - o soluție bună, dar pentru toată lumea?

de Răzvan Ionescu, Alexandru Moraru     Filip & Company


Răzvan Ionescu, Alexandru Moraru
Foto: Filip & Company
Șomajul tehnic” are șanse să devină una dintre cele mai folosite sintagme ale anului 2020, subiectul fiind unul de interes major în contextul pandemiei de coronavirus. Informațiile publice ne arată că aproximativ 1 milion de salariați se află în acest moment în șomaj tehnic, în timp ce aproximativ 250.000 de salariați au încetat relația de munca, împrejurări fără precedent de la criza economică din 2008 încoace.

Diminuarea veniturilor salariale a afectat o bună parte a populației României, motiv pentru care Guvernul a venit în sprijinul salariaților afectați de reducerea veniturilor ca urmare a intrării în șomaj tehnic printr-o serie de măsuri legislative. Pe lângă suportarea unei părți din indemnizațiile de șomaj tehnic, Guvernul a reglementat o măsură suplimentară de protecție a salariaților - interdicția temporară a executării silite prin poprire a indemnizațiilor de șomaj tehnic.

Apreciem că această măsură adoptată de executiv pentru sprijinirea populației afectate în această perioadă delicată este utilă, însă nu putem să nu remarcăm că felul în care executivul a ales să reglementeze această interdicție poate ridica probleme, care ar putea contraveni însuși scopului pentru care măsura a fost edictată - asigurarea subzistenței persoanelor vulnerabile în această perioadă.

1. Interdicția executării silite prin poprire - între derogoare și eroare

Ordonanța de urgență nr. 53/2020 a stabilit la art. IV că indemnizațiile de șomaj tehnic „nu sunt supuse executării silite prin poprire pe toată durata acordării lor”, inclusiv pentru o perioadă de „60 de zile de la încetarea stării de urgență”.

Cu toate că măsura este temporară, oferind salariaților un răgaz de la achitarea în mod silit a datoriilor către creditori și fiind menită asigurării mijloacelor de subzistență până la reluarea activității, această măsură poate afecta alte categorii de persoane care ar avea, pe bună dreptate, un interes să îi execute silit prin poprire pe salariații aflați în șomaj tehnic, pentru a-și asigura la rândul lor mijloacele de subzistență.

Deși imposibilitatea executării silite a unui debitor poate reprezenta un inconvenient pentru orice creditor, legiuitorul a identificat trei categorii de persoane cu o situație specială, și care sunt afectate în mod direct de actuala reglementare:

a) Persoanele față de care salariații aflați în șomaj tehnic au o obligație de întreținere

Dacă salariatul aflat în șomaj tehnic nu își execută obligația de întreținere față membrii familiei aflați în nevoie și care se află în întreținerea acestuia, iar aceștia sunt nevoiți să o obțină în mod silit, aceștia nu vor putea obține pensia de întreținere prin poprire.
Iar aceste persoane sunt afectate cu atât mai mult cu cât, potrivit Codului muncii, obligațiile de întreținere ar fi în mod normal primele în ordinea de prioritate a sumelor ce pot fi reținute din salarii.

b) Persoanele care au suferit o vătămare corporală din cauza salariatului aflat în șomaj tehnic

În cazul în care indemnizația de șomaj tehnic este singurul venit al celui care a cauzat o vătămare corporală unei persoane, persoana vătămată nu va putea apela la executarea silită prin poprire pentru a își acoperi, de exemplu, cheltuielile de spitalizare sau alte prejudicii suferite.

c) Persoanele care se aflau în întreținerea unei persoane decedate la data decesului

La fel, în cazul în care o persoană decedează din cauza faptei unei persoane care beneficiază de indemnizație de șomaj tehnic, persoanele aflate în întreținerea celui care a decedat nu vor putea executa indemnizația de șomaj tehnic pentru a recupera sumele necesare întreținerii.

2. Cat timp si cum vor fi afectate executările silite prin poprire ?

Potrivit alin. (2) al art. IV din OUG nr. 53/2020 „măsurile de suspendare prevăzute la alin. (1) încetează la 60 de zile de la data încetării stării de urgență”. Pare a fi, deci, vorba despre o cauză temporară de suspendare de drept a executării silite, popririle urmând să poată fi continuate după 60 de zile de la încetarea stării de urgență.

Fiind neclar în acest moment dacă starea de urgență va fi prelungită și după 15 mai, problema prezentată mai sus s-ar putea prelungi în lunile următoare. O astfel de prelungire ar putea avea efecte negative asupra celor care vor fi lipsiți de întreținerea persoanelor care, deși obligate legal în acest sens, nu își vor executa obligațiile.

O altă neclaritate este legată de aria de întindere a interdicției de executare. Având în vedere faptul că textul OUG nr. 53/2020 face trimitere doar la indemnizațiile prevăzute de art. XI alin. (1) din OUG nr. 30/2020, respectiv cele suportate de la bugetul de stat, s-ar putea considera că sumele reprezentând diferența dintre ce suportă statul și cât acordă angajatorul ar putea face obiectul executării silite (posibilitatea angajatorului de a acorda o indemnizație de șomaj mai mare este prevăzută în alin 6 al art. art. XI din OUG nr. 30/2020, text la care OUG 53/2020 nu face referire).

Cu toate acestea, teza finala a art. IV prevede că interdicția de executare se aplică "indiferent de bugetul din care se suportă indemnizația", ceea ce conduce spre concluzia că legiuitorul delegat a vrut să excludă totuși de la executare toate indemnizațiile de șomaj tehnic, indiferent de cuantumul acesteia și de bugetul din care acestea se suportă, bugetul statului sau al angajatorului.

3. Cum ar fi putut proceda Guvernul?

Guvernul ar fi avut la îndemână posibilitatea de stabilire a interdicției popririi indemnizației de șomaj tehnic prin modificarea art. 729 alin. (4) din Codul de procedură civilă, pentru ca indemnizația să poată fi totuși supusă executării silite prin poprire în situațiile de excepție de mai sus și respectând în același timp limitările prevăzute de acel text de lege.

Această soluție ar fi permis ca regulă salariaților aflați in șomaj tehnic să se poată bucura de întreaga indemnizație de șomaj tehnic, permițând însă și persoanelor care depind de veniturile pe care le încasează acești salariați să își poată asigura subzistența.

4. Va remedia Parlamentul eroarea?

În Parlament există înca din data de 2 aprilie 2020 o propunere legislativă pentru modificarea Codului de procedură civilă, astfel încât interdicția de poprire a indemnizației de șomaj tehnic să nu fie aplicabilă în cazul sumelor „datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel”.

În cazul adoptării și promulgării ei, va rezolva această propunere legislativă problemele identificate? Apreciem că răspunsul este negativ, pentru că art. 729 alin. (4) din Codul de procedură civilă, inclusiv în varianta în vigoare în acest moment, oferă posibilitatea ca prin legi speciale să se deroge de la posibilitatea popririi sumelor în situațiile de excepție (revenindu-se, deci, la regulă). Or, o astfel de lege specială este însăși OUG nr. 53/2020.

Prin urmare, dacă propunerea legislativă ar intra în vigoare în forma propusă de inițiator, nu ar rezolva problema decât după împlinirea celor 60 de zile de la încetarea stării de urgență - altfel spus, vor putea fi executate silit prin poprire doar indemnizațiile salariaților care vor intra/ rămâne în șomaj tehnic după trecerea celor 60 de zile, ca urmare a crizei economice care se prefigurează.

Cu toate acestea, in procesul de aprobare a Ordonanței 53/2020, Parlamentul ar putea abroga dispozițiile art. IV din OUG nr. 53/2020, pentru ca obligațiile de șomaj tehnic să poată fi executate silit prin poprire de către categoriile de persoane precizate mai sus înainte de împlinirea celor 60 de zile, astfel încât să își poată asigura și ele mijloacele de subzistență la care sunt îndreptățite ori, după caz, să își acopere în timp util prejudiciile grave care le pot pune în dificultate.

5. Concluzie

Așa cum Guvernul ori Parlamentul au intervenit până acum pentru acoperirea deficiențe ale ordonanțelor de urgență adoptate în contextul prezentei stări de urgență, apreciem necesară o intervenție legislativă pentru a remedia și aspectele prezentate în cuprinsul acestui articol.
Până la acel moment, este de așteptat ca în practică textele de lege analizate mai sus să fie interpretate în mod diferit, în funcție de situația specifică din fiecare speță.

Un articol semnat de Răzvan Ionescu (senior associate) și Alexandru Moraru (associate) - Filip & Company


Citeste mai multe despre   



Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














4046 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    oh nu (Luni, 27 aprilie 2020, 13:53)

    satyr [utilizator]

    Oooo nu vai săracii bogați, ce-o să se facă ei că nu pot să execute silit pe alții - o să cânt la cea mai mică vioară din lume pentru ei.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by