Dosare Juridice - ​Blockchain​

Joi, 9 august 2018, 10:05 Dosare Juridice - Opinia specialistilor Filip & Company

Această utilizare a blockchain a fost validată recent de o instanță din China, care a decis că certificarea datei și conținutului unei pagini web printr-o platformă care utiliza tehnologia blockchain îndeplinește condițiile pentru a putea fi acceptată ca probă în justiție.


Blockchain funcționează ca un registru digital în care sunt înscrise informații (așa-numitele "tranzacții"). Originalitatea blockchain constă în faptul că acest registru este unul descentralizat, adică funcționează fără să necesite intervenția unui „terț de încredere” (trusted third party) - o persoană care ține evidența și garantează că informațiile înscrise în registru nu sunt alterate ulterior. Spre exemplu, un notar public acționează ca un "terț de încredere" atunci când atestă data și conținutul unor înscrisuri.


Astfel, tehnologia blockchain garantează cu un grad foarte mare de acuratețe că informațiile înscrise în registrul digital nu pot fi alterate și face acest lucru fără intervenția unui "terț de încredere".


În România, Legea notarilor publici și Regulamentul de aplicare a acesteia prevăd posibilitatea și condițiile în care se realizează certificarea de către notar a unei pagini web sau a unui program informatic.


Pe de altă parte, din punct de vedere al probelor într-un litigiu, Codul de procedură civilă nu limitează posibilitățile de a dovedi data și conținutul unui document electronic la dobândirea unei mărci temporale sau a unei atestări notariale.

În ce privește înscrisurile autentice, nu poate exista discuție cu privire la data și conținutul acestora cât timp nu au fost declarate false. Data și conținutul unui înscris întocmit de un profesionist (de exemplu un comerciant) sunt prezumate valabile până la proba contrară, iar dacă înscrisul nu conține data la care a fost întocmit, aceasta poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. În cazul înscrisurilor încheiate între particulari (neprofesioniști), data acestora devină certă față de terți doar în condițiile prevăzute de lege. Metodele "tradiționale" prin care un înscris sub semnătură încheiat între particulari dobândește dată certă includ certificarea datei de către notar, prezentarea înscrisului în fața unei autorități publice, ziua morții autorului etc. Pe lângă aceste modalități, legea prevede că înscrisurile sub semnătură privată mai dobândesc dată certă și "din ziua în care s-a petrecut un alt fapt de aceeași natură (cu cele enumerate mai sus - n.n.) care dovedește în chip neîndoielnic anterioritatea înscrisului".

Așadar, legea de procedură lasă deschisă posibilitatea de a se proba data și conținutul unui înscris în și prin alte mijloace, cu condiția ca acestea să prezinte același grad de acuratețe cu cele enumerate expres în textul de lege privind data certă.

Or, în cazul fișierelor electronice, instanța chineză a subliniat tocmai gradul de acuratețe extrem de ridicat al certificării pe care o conferă înscrierierea în blockchain. Se poate deci spera că deschiderea legiuitorului român de a accepta și alte mijloace prin care un înscris dobândește dată certă sau prin care i se poate dovedi conținutul se va extinde și la astfel de metode inovatoare din punct de vedere tehnic, care sunt apte să asigure imutabilitatea informațiilor pe care le conțin.

În măsura în care funcția de certificare conferită de blockchain va fi recunoscută în instanțele din România, aceasta va putea rezolva în mod eficace numeroase aspecte problematice de probațiune, fără a fi necesar a se recurge la terți de încredere precum notarii publici sau furnizorii de servicii de marcă temporală.


De asemenea, în situații similare cu cea din litigiul din China, unde s-a dezbătut încălcarea unor drepturi de autor, tehnologia blockchain ar putea servi ca modalitate de a dovedi atât fapta concretă de plagiere / difuzare fără drept a unui material în mediul online, cât și ca probă a anteriorității publicării unui material față de altul identic sau similar.