<-- Dosare Juridice - Schoenherr Asociatii -->

Dosare Juridice - Criptomonede

Criptomonedele și prima reglementare specifică din legislația națională prin Codul fiscal

de Raluca Bontaș, Cătălin Barbu     Deloitte Romania


Raluca Bontas, Catalin Barbu
Foto: Deloitte Romania
Recenta reglementare din Codul fiscal a criptomonedelor aduce modificări oportune, eliminând incertitudinile care planau asupra regimului impozitării acestor venituri, și prefigurează în opinia noastră o adaptare necesară a contextului legal și fiscal românesc la intrarea criptomonedelor în mainstreamul operațiunilor financiare.

Dacă până în prezent legislația românească nu făcea referire la monedele virtuale, acestea nefiind recunoscute ca monede naționale sau valute, introducerea regimului fiscal specific pentru aceste tranzacții reprezintă un prim pas dintr-un proces de adaptare a contextului legal național la acest fenomen. Noi reglementări vor urma cu siguranță și în alte arii prin transpunerea legislației europene recente privind spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Tratamentul fiscal al tranzacțiilor cu monedă virtuală

Noile prevederi din Legea 30/2019 se aplică începând cu veniturile realizate în 2019. Astfel, veniturile de acest tip realizate în cursul anului 2018 vor fi supuse regimului fiscal anterior. Este utilă, așadar, identificarea coordonatelor principale pentru impozitare în acest context în condițiile în care lipsește totuși o definiție a ce înseamnă monede virtuale/criptomonede.

În opinia noastră, și înainte de introducerea acestor prevederi în Codul Fiscal, o interpretare extensivă ar fi încadrat aceste venituri tot în categoria venituri din alte surse. Totuși, în practică, existau interpretări conform cărora aceste venituri erau fie neimpozabile, fie impozabile conform dispozițiilor aplicabile pentru veniturile din investiții.

Aceste abordări erau eronate pentru că regimul general de impozitare din Codul Fiscal nu permite exceptarea de la impozitare a unui tip de venituri decât în cazul în care acest venit este specific menționat ca atare. Or tranzacțiile cu monede virtuale nu reprezintă operațiuni exceptate în mod expres. În plus, au caracter repetat și urmăresc de obicei generarea de câștig, fapt care exclude în opinia noastră încadrarea acestora prin analogie sau extrapolare într-una dintre categoriile de venituri exceptate. Ne referim aici, în mod particular, la o eventuală încercare de exceptare prin includerea lor în categoria veniturilor primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul personal.

Considerăm că această abordare pierde din vedere intenția legiuitorului de a scuti de la impozitare numai acele tranzacții care au caracter ocazional, pentru a evita împovărarea fiscală excesivă a contribuabililor, exceptarea nefiind aplicabilă prin generalizare a tot ce poate fi considerat drept bun mobil.

De asemenea, interpretarea conform căreia veniturile obținute din aceste tranzacții se includ în categoria veniturilor din investiții este tentantă, dar incorectă. Veniturile din investiții sunt definite în mod limitativ de Codul Fiscal prin raportare la legislația specifică în materie (operațiuni și instrumente utilizate într-un spațiu reglementat și supravegheat de diferite instituții ale statului), iar interpretarea dispozițiilor conexe nu permite încadrarea din perspectivă fiscală a monedelor virtuale în categoria titlurilor de valoare sau a instrumentelor financiare.

Prin urmare, singura opțiune viabilă, conform arhitecturii legislației fiscale române, este de a impozita aceste venituri ca venituri din alte surse, categorie care include și orice venituri identificate drept impozabile (prin neîncadrare în excepțiile prevăzute în mod expres de Codul fiscal pentru neimpozitare), dar nedefinite separat în lege ca fiind impozabile.

Actuala reglementarea vine astfel să confirme interpretarea noastră, nedeclararea lor fiind și înainte și acum supusă regimului de răspundere stabilit în Codul Fiscal și în Codul de Procedură Fiscală.

Elementul de noutate adus de modificări îl reprezintă însă baza de impunere, diferită de cea aplicabilă sumelor obținute până în 2018 inclusiv. Vom dezvolta în continuare acest aspect întrucât el ridică noi semne de întrebare privind aplicabilitatea practică.

Momentul impozitării

Un aspect extrem de interesant intervine odată cu încercarea de a determina momentul impozabil pentru tranzacțiile cu monede virtuale. În general, orice tranzacție al cărei rezultat consemnează un câștig pentru persoana fizică reprezintă o operațiune impozabilă. Spre exemplu, chiar și tranzacțiile în care o persoană fizică utilizează sume exprimate într-o anumită monedă virtuală (e.g., bitcoin) pentru a achiziționa alte monede virtuale (e.g., ethereum) și obține un venit din această operațiune (respectiv din diferența de preț) sunt impozabile. În plus, orice instanță în care persoana fizică ce deține monede virtuale le utilizează în scopul achiziționării de bunuri sau servicii poate reprezenta, de asemenea, o operațiune impozabilă.

Trebuie avut în vedere totuși caracterul anonim, criptat și nereglementat al tranzacțiilor cu criptomonede care generează o imposibilitate atât pentru contribuabil, cât și pentru organul fiscal de a declara, respectiv de a taxa acele elemente de venit atâta vreme cât ele nu se cristalizează și nu sunt distinct conturate în ecosistemul financiar reglementat. Atâta timp cât acel venit continuă să fie exprimat în unități monetare de criptomonedă (accesarea unui "portofel electronic" care contorizează aceste tranzacții fiind extrem de dificilă în lipsa parolei) și nu este convertit într-un element de venit trasabil, tangibil și realizat efectiv, el rămâne sub imperiul virtualității.

Astfel, în contextul în care monedele virtuale nu sunt recunoscute în legislația română sau europeană drept valute, monede electronice sau monede reale, suntem de părere că persoana fizică dobândește un beneficiu real numai în momentul conversiunii acestor unități de monede virtuale în unități de valută, monedă legală (e.g., evidențierea venitului în contul bancar) sau în bunuri ori servicii de care persoana fizică beneficiază efectiv.

O interpretare contrară ar fi nepractică având în vedere volatilitatea criptomonedelor și faptul că tranzacțiile se desfășoară de regulă prin intermediul unor platforme de tranzacționare a căror decontare este incertă (nefiind reglementată, supravegheată sau controlată de către instituțiile statului) și persoana fizică ar putea ajunge să plătească impozit pe un venit ipotetic.

Pe de o parte, actuala reglementare confirmă aceste aspecte, legiuitorul făcând referire în determinarea bazei de impozitare la prețul de vânzare și de achiziție, care din perspectiva legislației fiscale române poate fi exprimat numai în moneda națională sau în valută. În plus, este stabilită neimpozitarea acestor câștiguri raportată la un prag exprimat în lei. Acest fapt implică, în lipsa unor prevederi exprese privind modul de evaluare, existența unei intrări efective a acelor sume în circuitul reglementat, evaluarea făcându-se astfel la valoarea de intrare în acest circuit (spre exemplu într-un cont bancar).

Pe de altă parte, tocmai pentru că discutăm despre un spațiu nereglementat, înțelesul conceptelor tranzacție și/sau câștig poate fi extrem de diferit și dă naștere unor interpretări diverse (tranzacții în lanț, tranzacții în intervale foarte scurte, în interiorul aceleiași zile, pe platforme diferite de tranzacționare, între portofele diferite, etc). Este nevoie așadar ca normele de aplicare ale Codului Fiscal să fie și ele suplimentate cu detalii de acest fel - timpul rămas până la finalul anului este suficient ca legiuitorul să vină cu o propunere de text de norme care să clarifice aceste ambiguități.

Cota și baza de impozitare

Probabil cel mai relevant efect este cel al impozitării raportate la câștig (determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție), iar nu la venitul brut ca în regimul fiscal anterior aplicabil veniturilor realizate în 2018.

Conform regulii generale, baza impozabilă în cazul veniturilor din alte surse este venitul brut obținut. Consecința semnificativă a acestor prevederi era (și este încă pentru anul 2018) impozitarea suplimentară a sumelor utilizate de persoanele fizice pentru a acoperi costurile de achiziție pentru monedele virtuale. În practică aceste costuri de achiziție sunt prezumate a fi fost acoperite din sumele rezultate după plata obligațiilor fiscale aferente altor venituri (e.g., venituri salariale, câștiguri de capital, dividende, etc.), iar în opinia noastră impozitarea lor suplimentară în cadrul unei alte categorii de venit conduce la un rezultat inechitabil pentru persoana fizică.

Actualul cadru legislativ îndreaptă această situație cauzată de vidul legislativ anterior și încadrarea automată în categoria generală a veniturilor din alte surse. Astfel, este stabilită o metodă de determinare a bazei de impozitare similară celei prevăzute pentru veniturile din cesionarea creanțelor, adaptată parțial particularităților monedelor virtuale.


Având în vedere caracterul acestor tranzacții, considerăm că ar fi fost mai potrivită o reglementare apropiată de dispozițiile privind impozitarea veniturilor din investiții (i.e., impozitarea bazată pe un câștig anual impozabil, cu posibilitatea de a raporta pierderile suferite în anii precedenți). În acest mod ar fi fost introdus un element suplimentar de echitate în stabilirea sarcinii fiscale întrucât pierderile suferite într-un an pot să depășească veniturile realizate într-un altul.

Noile prevederi stabilesc, în plus, o exceptare de la impozitare pentru orice tranzacție al cărei câștig nu depășește 200 de lei, sub condiția ca totalul câștigurilor, raportat la un an fiscal, să nu depășească 600 de lei. Această prevedere specifică ajută la conturarea intenției legiuitorului și consolidează interpretarea conform căreia astfel de câștiguri nu puteau fi considerate drept neimpozabile în reglementarea anterioară. Mai exact, este operată o distincție între tranzacțiile recurente, cu caracter speculativ (i.e., câștig/tranzacție peste 200 lei și/sau câștig anual peste 600 de lei) și tranzacțiile ce nu urmăresc realizarea unui profit și au o recurență redusă.

Trebuie menționat că prevederile nou introduse ar trebui clarificate prin norme în privința momentului determinării câștigului și metodei de conversie a sumelor exprimate în monede virtuale, documentele justificative necesare, a "costurilor directe aferente tranzacției" care pot fi deduse din baza de impozitare, etc.

Cota de impozit pe venit este de 10% și este aplicabilă bazei de impozitare determinată conform mențiunilor anterioare (în mod diferit pentru anul 2018 comparativ cu anul 2019).

Ca urmare a încadrării la venituri din alte surse, câștigurile din aceste tranzacții sunt exceptate de la aplicarea contribuției sociale, dar nu și de la contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). CASS este datorată numai dacă persoana fizică estimează a realiza (fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulând aceste venituri cu alte venituri realizate) pentru anul în curs venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, respectiv cu 22.800 lei pentru anul 2018.​

Un articol semnat de Raluca Bontaș - Partener, Deloitte Tax, România și Cătălin Barbu - Consultant, Deloitte Tax, România


Citeste mai multe despre   
















4983 vizualizari

  • La spartul târgului... (Vineri, 8 februarie 2019, 8:15)

    Observator roman [utilizator]

    Încercarea de reglementare vine târziu, cryptomonedele tocmai au pierdut serios de viteză și (în lipsa unei Invenții care să rezolve problema uriașei energii necesare la ‘minare’) probabil vor dispărea la fel de rapid cum au apărut. Reglementarea, ca exercițiu intelectual, e utilă, evident, dar cum să alături sintagma „exercițiu intelectual” de „legislatorul român”?...


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version