Noi reguli devin aplicabile serviciilor și activităților de investiții, odată cu intrarea în vigoare în iulie 2018 a Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, care transpune in legislația locală Directiva UE nr. 65/2014 privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II).

Roxana BratosinFoto: Deloitte si Reff&Asociatii

Noua lege vizează societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF), operatorii de piaţă, furnizorii de servicii de raportare a datelor, depozitarii centrali, contrapărţile centrale, firmele de investiţii din alte state membre care operează pe teritoriul României, în mod direct sau prin înființarea unei sucursale, precum şi societățile din țări terțe care furnizează servicii de investiții sau care desfășoară activități de investiții în România prin înființarea unei sucursale.

Noutățile legii

Legea impune cerințe organizatorice și de guvernanță corporativă mai stricte pentru firmele de investiții, respectiv reguli mai stricte privind evaluarea adecvării membrilor organului de conducere, guvernanța produselor de investiții produse și/sau distribuite și păstrarea înregistrărilor convorbirilor telefonice/electronice referitoare la serviciile și activitățile prestate. De asemenea, impune un control mai strict al remunerației acordate personalului (criteriile de bonus) pentru a preveni încălcarea obligațiilor de a acționa în interesul clientului.

O altă noutate este introducerea unor reguli de protecție a investitorilor mai extinse. Unele dintre acestea aduc o serie de interdicții pentru firmele de investiții privind:

  • promovarea serviciilor și activităților de investiții prin intermediul unor furnizori externi de servicii de tipul "call center"; 

  • marketingul, vânzarea sau distribuirea în România, cu titlu profesional, către unul sau mai mulţi clienți de retail, în anumite condiții, a anumitor categorii de produse speculative cum ar fi instrumentele financiare de tipul opţiunilor binare, instrumentele financiare derivate tranzacţionate prin intermediul unei platforme electronice de tranzacţionare, instrumentele financiare derivate de tipul contractelor financiare pentru diferenţă (CFD); 

  • acceptarea sau reținerea de beneficii pecuniare sau nepecuniare de la terți de către firmele de investiții în cazul în care acestea furnizează consultanță de investiții în mod independent sau servicii de administrare de portofoliu; 

  • orice remuneraţie, reducere sau beneficiu nepecuniar primite pentru a direcţiona ordinele clienţilor către un anumit loc de tranzacţionare care ar încălca dispoziţiile privind conflictele de interese sau stimulentele.  

În același timp, pentru a spori protecția investitorilor, legea le impune firmelor de investiții o serie de cerințe și obligații, astfel:

  • cerințe mai stricte de reportare și informare periodică către clienți privind costurile serviciilor oferite și activităților prestate, inclusiv costul consultanței, costul instrumentului financiar recomandat sau vândut clientului şi modalitățile de plată de care dispune clientul, precum și o defalcare detaliată a costurilor pe componente la cererea clientului. 

  • cerințe specifice privind oferirea de către firmele de investiții a unui pachet de produse sau servicii, însemnând o evidență separată a costurilor şi a cheltuielilor aferente fiecărei componente, o explicație a modului în care riscurile se modifică prin interacţiunea sa, precum și efectuarea testelor de adecvare cu privire la întregul pachet; 

  • cerințe specifice privind efectuarea testelor de evaluare a adecvării înainte de a presta servicii și activități de investiții clienților;  

Alte noutăți pe care le aduce legea sunt:

  • noile concepte de tranzacționare algoritmică și tranzacționare algoritmică de mare frecvență sunt introduse alături de cerințe specifice aferente acestora; 

  • un nou loc de tranzacționare: sistemul organizat de tranzacționare (SOT) pentru obligațiuni, produse structurate și instrumente financiare derivate cu scopul de a capta sistemele și operatorii de tipul “dark pool”; 

  • poziții limită pentru instrumentele financiare derivate pe mărfuri: limitele pozițiilor vor fi stabilite de către ASF în baza unei metodologii de calcul prevăzută în ghidurile ESMA; 

  • instituirea unor noi entități de furnizare a serviciilor de raportare a datelor, cum ar fi mecanismul de publicare aprobat (APA), furnizorul de sisteme de raportare centralizate (CTP), mecanismul de raportare aprobat (ARM), fiecare dintre aceste entității fiind supuse autorizării prealabile din partea ASF;  

Legea impune sancțiuni și măsuri administrative stricte pentru nerespectarea prevederilor sale, ale MiFIR și ale Cadrului Legal MiFID II, care pot fi aplicate de către ASF.

În cazul persoanele juridice, amenzile pot ajunge până la 22.000.000 de lei sau până la 10% din cifra de afaceri anuală conform situației financiare din ultimul an.

Dispoziții tranzitorii

În cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a legii, SSIF, instituţiile de credit, consultanţii de investiţii, operatorii de piaţă, pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare sunt obligați:

  • să modifice şi/sau să completeze documentele care au stat la baza emiterii autorizaţiei iniţiale sau, după caz, înscrierii în Registrul ASF, şi să le supună autorizării/notificării, după caz, în conformitate cu prevederile prevăzute de reglementările ASF;

  • să modifice şi/sau să completeze procedurile şi normele interne pentru a se conforma Legii 126/2018, MiFIR și Cadrului Legal MIFID II. 

Instituţiile de credit care desfăşoară activităţi legate de depozitele structurate sau activitatea de distribuţie a unităţilor de fond au obligaţia de a se conforma prevederilor noii legi în termen de maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a acesteia.

Autoritățile de supraveghere

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) aplică Legea nr. 126/2018, MiFIR și Cadrul Legal MiFID II.

În plus, Banca Națională a României (BNR) are competențe speciale de autorizare și supraveghere în conformitate cu noua lege, asupra serviciilor și activităților de investiții desfășurate de către instituțiile de credit din România, precum și de către sucursalele din România ale instituțiilor de credit din alte state membre și cu precădere asupra instituțiilor de credit care furnizează servicii și desfășoară activități de investiții cu anumite categorii de instrumente financiare care nu sunt tranzacționate pe o piață reglementată, cum ar fi instrumentele pieței monetare, titlurile de stat, instrumente derivate care se referă la instrumente ale pieței monetare, monede sau rate ale dobânzii.

BNR și ASF vor colabora pentru a asigura supravegherea instituțiilor de credit care furnizează servicii și desfășoară activități de investiții, prin implementarea unor reglementări comune și protocoale de cooperare.

Cadrul Legal MiFID II

MiFID II și Regulamentul UE nr. 600/2014 privind piețele de instrumente financiare (MiFIR) au fost aprobate în 2014 și au intrat în vigoare pe 3 ianuarie 2018.

De la data aprobării acestor acte normative și până în prezent, legiuitorul european și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) au dezvoltat un cadru legal extins în această materie, prin adoptarea mai multor acte normative de completare: o directive delegată, regulamente de punere în aplicare, ghiduri, standarde tehnice de reglementare și opinii (împreună denumite Cadrul Legal MiFID II).

De asemenea, ASF și BNR au emis și vor continua să emită în următoarea perioadă o serie de acte legislative secundare în completarea Legii nr. 126/2018 pentru a asigura implementarea Cadrului Legal MiFID II la nivel național.

Astfel, entitățile reglementate care intră sub incidența acestui nou cadru legislativ trebuie să aibă în vedere o legislație vastă și dinamică pentru a se asigura că respectă în totalitate noile cerințe.

Un articol semnat de​Roxana Bratosin, Avocat - Reff și Asociații.