<-- Dosare Juridice - Schoenherr Asociatii -->

Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Dosare Juridice - Fiscalitate 

Revolutia fiscala, chemata in service pentru reparatii: O radiografie si un prognostic

de Dan Badin     Deloitte Romania


Dan Badin
Foto: Deloitte Romania
In ultimele luni, modificarile legislatiei fiscale au reusit sa tina prima pagina a ziarelor si au fost generic numite "revolutie fiscala". Principalele schimbari care ar putea fi vazute ca o revolutionare a sistemului fiscal sunt mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat si introducerea split TVA. Pe langa acestea au fost si alte modificari: cele privind impozitarea microintreprinderilor sau transpunerea directivei europene privind normele impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale (ATAD). Majoritatea prevederilor au intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2018.

Primele efecte ale implementarii lor au impus emiterea a doua ordonante de urgenta, iar a treia se afla in pregatire, toate fiind necesare pentru a corecta doar una dintre masuri, intr-adevar si cea mai ampla: transferul contributiilor sociale. Restul pachetului se afla in Camera Deputatilor si are premise sa fie modificat inainte de a-si produce efectele. Amendamentele propuse de Senat, promovate inclusiv de actualul ministru al Finantelor atunci cand era senator si sustinute in continuare, sunt mai favorabile mediului de afaceri decat varianta fostului guvern. 

Pentru a preveni situatia creata de transferul contributiilor, celelalte masuri importante - preluarea directivei ATAD si regimul microintreprinderilor - ar trebui sa fie votate de Camera Deputatilor inainte de inchiderea primului trimestru din 2018, astfel incat companiile sa aplice prevederile finale atunci cand depun declaratia de impozit, avand in vedere ca ordonanta de urgenta este in vigoare si va trebui aplicata daca legea nu este votata in timp util.

Exces de legiferare prin OUG in detrimentul dezbaterii 

Acesta este foarte pe scurt, din perspectiva legislativa, stadiul actual al revolutiei fiscale demarate in urma cu un an. In acest rastimp mediul de afaceri s-a confruntat cu masuri discutate si uitate, promovate si retrase, ordonante de urgenta aplicate si modificate in Parlament inainte de a intra in vigoare sau ulterior, asa cum se intampla cu transferul contributiilor. 

Mediul de afaceri a pus in joc energii uriase pentru a analiza propunerile/prevederile legislative si efectele lor, asupra carora a si atras atentia in nenumarate randuri. Din pacate dezbaterea publica a fost la cote minime. Ritmul in care au fost anuntate, aprobate, implementate masurile nu a respectat niciuna dintre cerintele de transparenta legislativa. 

Legea fiscala are impact major in economie si ar fi de dorit ca experimentele legislative ale diverselor guverne post-revolutionare sa inceteze. Potrivit principiului separatiei puterilor in stat, Parlamentul este cel care trebuie sa emita legi, pe baza unor dezbateri democratice si profesioniste, prin implicarea in discutii a partilor interesate - Ministerul de Finante si ANAF, reprezentanti ai mediului de afaceri, sindicate etc -, dezbateri care vor duce la o lege mult mai clara si cu mai putine probleme la aplicarea in practica. 

Mai mult, existenta unor studii de impact, care sa justifice schimbarile, si a unui termen rezonabil de la modificarea legii pana la intrarea ei in vigoare (conform Codului Fiscal acest termen este de sase luni), care sa permita contribuabililor pregatirea implementarii acestor modificari, ar duce la un sistem fiscal mult mai prietenos mediului de afaceri si economiei in ansamblu. 

Cum raspunde economia?

In acest ultim an, efortul contribuabililor, dar si al administratiei fiscale, de a intelege toate modificarile si de a reactiona fata de ele, a fost la propriu de Sisif. O munca epuizanta care a franat procesele normale de business si a inhibat apetitul de a investi. Mai devreme sau mai tarziu aceasta stare se va vedea in mersul economiei. 

Pe baza semnalelor emise de mediul de afaceri in ultimele luni si intensificate la inceputul acestui an, precum si analizand indicatorii macroeconomici, se pare ca economia nu a raspuns pozitiv. Modificarile de fiscalitate au impulsionat consumul si, implicit, importurile care au adancit deficitul de cont curent. La deteriorarea indicatorilor care arata sanatatea economiei a contribuit substantial si politica de cheltuieli publice - majorarea salariilor si reducerea investitiilor (cele din urma au fost, cel mai probabil, la un minim istoric). Alte semnale vin de la BNR care a majorat dobanda cheie pentru a contracara inflatia in crestere.  De unde vin presiunile? "Din directia unei posibile cresteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub influenta noilor masuri fiscale si a tensionarii pietei muncii", arata banca centrala. 

Cum ratiunea acestor modificari fiscale nu a fost bine explicata si continua sa fie, in mare parte, neclara, este dificil sa intelegem care sunt efectele pe care legiuitorii le-au dorit. Privind ansamblul masurilor atat fiscale, cat si bugetare si analizand ultimele declaratii ale ministrilor de resort pare sa rezulte ca politicile bugetare (legea salarizarii, deficitul la bugetul de pensii etc) au impus deciziile fiscale. Este prematur sa analizam daca aceste obiective vor fi indeplinite. Deocamdata un efect destul de vizibil il reprezinta tensiunile crescute intre diversele categorii de participanti in economie, tensiuni care speram sa fie diminuate, daca nu chiar eliminate, la trecerea prin Parlament a ordonantelor de urgenta.  

Ar fi mai bine sa revenim la situatia anterioara, anuland toate modificarile legislative din ultimul an? Poate in unele cazuri ar fi de dorit (spre exemplu cu TVA split), dar, cel putin in cazul transferului contributiilor de la angajator la angajat, o revenire ar avea probabil implicatii mai grave acum, dupa ce multi angajatori l-au pus in practica - scaderea salariului brut ar fi aproape imposibila atat in cadrul legislatiei actuale a muncii, dar si din perspectiva raportului de negociere intre angajatori si angajati.

La ce sa ne asteptam

Din acest motive este necesara clarificarea urgenta in Parlament a prevederilor fiscale aprobate prin ordonante de urgenta. Atat parlamentarii, cat si ministrul Finantelor sustin in declaratii reconectarea cu mediul de afaceri si stabilizarea fiscalitatii. Ar fi o revenire la parcursul legislativ firesc intr-o democratie - dezbateri cu toti partenerii implicati  - si o interventie limitata prin ordonante de urgenta.

Mai sunt si alte discutii in spatiul public, spre exemplu cele privind reintroducerea impozitului pe venit global. Daca va fi vorba doar de o simplificare administrativa, asa cum se subintelege din declaratiile publice, ar fi de dorit sa se intample cat mai repede.

In concluzie, o radiografie a ceea ce s-a intamplat in ultimul an in domeniul fiscal ar trebui sa fie o lectie din care sa invatam cu totii. Predictibilitatea legislativa, analiza impactului inainte de a pune masurile in aplicare, cerinte repetate ale mediului de afaceri, se dovedesc a nu fi simple lozinci, ci reguli necesare si obligatorii care pot preveni efecte negative pentru economie. 

Speram ca noua abordare a autoritatilor, asa cum am vazut-o recent in parlament si in declaratiile ministrului de Finante, va aduce o ameliorare a dialogului inainte de a lua decizii cu impact in economie. In perioada urmatoare, ar trebui sa vedem o asezare a fiscalitatii pe un fagas normal si mai multa precautie inainte de a aduce schimbari majore, deoarece stabilitatea legislatiei fiscale reprezinta o conditie esentiala pentru cresterea economica si, astfel, pentru apropierea Romaniei de standardele europene la care aspiram. 

Un articol semnat de Dan Badin, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice Deloitte Romania



















3405 vizualizari


Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version