Initiativa privind impozitarea economiei digitale, anuntata oficial de Comisia Europeana printr-o comunicare din 21 septembrie, reprezinta in fapt o accelerare a procesului de schimbare a taxarii in economia digitala, proces inceput de mult, dar care nu a fost finalizat pana acum datorita complexitatii sale.
Forul european a preluat deja actiunile din planul BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) al OECD in directivele comunitare si in alte actiuni cu scopul de a taxa profiturile grupurilor multinationale acolo unde sunt realizate. Romania a devenit, in acest context, membra asociata a planului BEPS in iunie 2017.
Noile modele de business nu tin cont de granitele fizice intre care se aplica regulile fiscale
Propunerile prezentate arata ca cel putin unele dintre statele membre vor ca adaptarea sistemelor fiscale la noua realitate economica generata de transformarea digitala sa fie mai rapida.
Asa cum arata documentul Comisiei, noua din primele 20 de companii in functie de capitalizarea de piata sunt in 2017 din domeniul tehnologiei. In urma cu un deceniu doar o companie din acest domeniu se regasea in top. Acest lucru arata o dezvoltare extrem de rapida. Mai mult, este de asteptat sa apara noi tehnologii, iar evolutia companiilor din acest sector si a valorii adaugate pe care o aduc sa fie si mai spectaculoasa in anii care vin.
Afacerile au intrat intr-o alta paradigma datorita dezvoltarii fara precedent a tehnologiei, in timp ce regulile de taxare au ramas aceleasi de cateva zeci de ani. Practic, nu mai corespund actualelor modele de business. Tehnologia a dus la globalizarea tranzactiilor, nefiind necesara o prezenta fizica de multe ori, desi din punct de vedere economic companiile tehnologice pot avea o prezenta semnificativa prin prisma veniturilor obtinute dintr-un anumit stat. Regulile fiscale actuale se concentreaza insa mult mai mult pe prezenta fizica a unei companii, fie prin angajatii proprii, fie prin diversi agenti locali.
Internetul a facilitat aparitia unor noi modele de business, fara de care ar fi greu sa ne imaginam lumea in care traim, cele mai cunoscute fiind retailer-ul online (platfome de vanzare unde clientii se conecteaza online), social media (retele care se bazeaza pe venituri din publicitatea livrata prin mesaje targetate), subscriptia online (platforme care ofera contracost servicii digitale: muzica, filme etc).
In urma scestor dezvoltari tehnologice au aparut tranzactii si tipuri noi de servicii si de aceea este nevoie de o rescriere a regulilor fiscale pentru a raspunde nevoilor noii economii.
Comisia Europeana propune mai multe variante
Acestea sunt motivele care stau la baza propunerilor inaintate de documentul Comisiei Europene. Optiunile se refera atat la masuri pe termen lung, cat si pe termen scurt.
Strategia pe termen lung vizeaza continuarea reformarii sistemului fiscal international, cu precadere a regulilor derivate din planul BEPS referitoare la sediul permanent, preturile de transfer si modalitatea de alocare a profiturilor. La nivelul UE, impunerea bazei comune consolidate pentru impozitul pe profit (CCCTB) este considerata o potentiala solutie. CCCTB ar uniformiza baza asupra careia se calculeaza impozitul in toate statele membre. Intentia Comisiei de a introduce CCCTB nu este noua, dar inca nu a intrunit consensul statelor membre.
In acelasi timp, Comisia arata ca ar putea fi adoptate si masuri pe termen scurt pentru a adresa impozitarea in economia digitala, cum ar fi: (i) introducerea unui impozit pe cifra de afaceri care ar putea functiona separat fata de impozitul pe profit, fie impreuna cu acesta, (ii) introducerea impozitului pe venit la sursa pentru tranzactii digitale sau (iii) taxarea veniturilor din furnizarea de servicii digitale sau de activitati de publicitate.
Fiecare dintre masurile preconizate are atat avantaje, cat si dezavantaje, de aceea documentul Comisiei precizeaza ca alegerea unei variante se va face numai dupa realizarea unei analize si a unui studiu de impact. Intentia este ca pana in primavara anului 2018 sa fie elaborata o propunere legislativa.
In concluzie, rezulta ca statele membre iau in calcul toate optiunile posibile pentru a gasi o solutie rapida astfel incat sa limiteze pierderile potentiale de venituri bugetare.
Pozitia Romaniei
Prin comunicarea oficiala de saptamana trecuta, Ministerul de Finante din Romania si-a manifestat sustinerea pentru una dintre optiunile mentionate in comunicarea Comisiei, si anume pentru introducerea impozitului pe cifra de afaceri la companiile din domeniul tehnologiilor digitale care sa inlocuiasca impozitul pe profit.
In acest context, doua clarificari ar fi necesare.
In primul rand, asa cum am mentionat mai sus, o propunere legislativa cu privire la introducerea unor reguli fiscale specifice economiei digitale se va face la nivelul UE numai dupa o analiza detaliata si un studiu de impact, urmand ca o concluzie sa fie inaintata cel mai devreme in decembrie. Solutia care va fi agreata la nivelul UE, indiferent care va fi aceasta, va fi implementata ulterior si in Romania.
In al doilea rand, as dori sa clarific faptul ca actuala initiativa este diferita de discutiile care au avut loc in Romania acum cateva luni cu privire la inlocuirea impozitului pe profit cu un impozit pe cifra de afaceri. Principalele diferente intre cele doua initiative constau in:
- aria de aplicabilitate ar fi mult mai restransa pentru initiativa UE recenta, fiind limitata la economia digitala;
- eventuala implementare a unor masuri fiscale specifice economiei digitale se va face numai in urma unei analize detaliate si a unui studiu de impact;
- o ultima diferenta o reprezinta faptul ca initiativa UE ar fi una concertata care ar modifica regulile fiscale in tot spatiul comunitar, pe cand initiativa anterioara a Romaniei ar fi fost un anacronism in peisajul fiscal international.
In acest moment, fara analiza tuturor argumentelor pro si contra, fara o dezvoltare a lor intr-un proiect legislativ, niciuna dintre ideile puse pe masa de Comisia Europeana nu poate fi considerata buna sau rea. Este evident, insa, ca alinierea fiscalitatii la noile evolutii ale comertului international si clarificarea aspectelor neclare va duce la o eliminare a neincrederii si a tensiunilor care exista la acest moment.
Un articol semnat de Dan Badin, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice Deloitte Romania
