​Ioana Dodan este o tânără de 35 de ani din București care și-a propus să facă cea mai mare colecție de portrete și detalii imperfecte ale corpului, adunate într-un „Self Love Atlas”, pentru a-i încuraja pe oameni să nu se mai raporteze la frumusețe doar prin forma standardizată de filtrele de Instagram sau alte rețele sociale.

Ioana DodanFoto: Arhiva personala

Proiectul Ioanei, Self Love Atlas, cuprinde sute de fotografii ale unor oameni curajoși, care au acceptat să-și arate și aspectele mai puțin perfecte ale trupului lor, cu scopul de a promova diversitatea, acceptarea și naturalețea.

Am stat de vorbă cu Ioana despre cum a început acest demers, ce a învățat, dar și ce speră să obțină de la el. În plus, am întrebat și câțiva dintre oamenii care au ales să se implice în realizarea acestui concept despre motivele pentru care au făcut-o și de ce cred că avem nevoie de iubire de sine.

Self Love Atlas, primul atlas de frumusețe diversă și autentică din România

Originară din Bacău, Ioana a studiat arhitectura la Universitatea Ion Mincu din București, apoi în Portugalia, înainte de a profesa în acest domeniu până în 2015, când a făcut trecerea către antreprenoriatul creativ, în cadrul studioului ei, The FAB Squad.

„Acum șase ani locuiam în Shanghai, eram arhitect specializat pe multi-use buildings și iubeam să fac prezentările către client. Acum folosesc background-ul meu în design și construiesc branduri/„case” în online. De la fotografii la grafică și mesaj, misiunea mea este să scot în evidență ceea ce deja te face să fii unic. Aduc claritate și structură în planul tău vizual, ca el să vorbească publicului tău țintă”, își descrie ea job-ul.

Ioana se consideră și activistă self-love, deoarece, după ce a lucrat cu peste 4000 de oameni, a realizat că nu există „super putere mai mare decât să îți placă de tine.” Odată cu această revelație, ea a pus cap la cap primul atlas de frumusețe diversă și autentică din România, Self Love Atlas.

Ideea proiectul a pornit în urmă cu trei ani, când Ioana, așa cum povestește „jubila de fericire” într-o cabină de probă a unui magazin de lenjerie intimă din SUA, după ce a nu a mai primit „a suta mia oară răspunsul „nu ținem, doamnă, mărimea asta de cupă”.”

Ea mărturisește că era genul de femeie care nu știa „cum e să te simți sigură și fericită cu modul în care arăți, nu știa cum e să te simți „normală” într-un cadru public. Acum trei ani am înțeles că, deși nu e foarte cool să spui asta, ne percepem imaginea PRIN COMPARAȚIE.

Și dacă nu avem variante diverse cu care să ne comparăm, dacă nu există un context în care să găsești elemente similare cu care să te compari, îți rămân doar lucrurile „standard”, cu care e foarte greu să faci asta, încât toată viața te simți incorect, nepotrivit, imperfect.”

„În România, ca femeie, trebuie să ai gene false, unghii false și balayage”

Atunci a hotărât să facă cea mai mare colecție de portrete și detalii imperfecte ale corpului, astfel încât oamenii să aibă cu cine să se compare și să-și dea seama că suntem „mulți și minunați.” Faptul că a lucrat cu mii de oameni, în job-ul ei de fotograf și arhitect de brand personal, continuă Ioana, a făcut-o să descopere că fix acele detalii „ne fac unici și memorabili.” Așa a apărut #SelfLoveClubFAB.

Practic, tânăra și-a dorit să contribuie la o schimbare necesară în societate. „În România, nu vedeam și încă nu văd destule femei ca mine, care merg încrezătoare pe stradă. Nu le văd nici în campanii publicitare, nici la TV. În România, ca femeie, trebuie să ai gene false, unghii false și balayage, iar ca bărbat, în timp ce grija de sine e văzută ca slăbiciune, Doamne ferește, să se vadă în poze chelia sau bărbia dublă”, adaugă ea.

A început să facă fotografii în 2020, a lansat proiectul în februarie, dar apoi l-a oprit din cauza pandemiei și stării de urgență. A repornit imediat ce lucrurile au început să fie mai relaxate:

„Îmi doresc să împânzesc online-ul cu oameni diverși, cu diverse culori de piele, forme, cicatrici, cu trupuri reale ne-ascunse.” Ioana își dorește să normalizăm ce înseamnă să fii diferit și nu crede că vedem destul vizual despre diversitate în țara noastră; „așa că e un joc de numere. Vreau să ajung la 1000.”

„Am fotografiat supraviețuitori de cancer care își celebrează cicatricile”

Ioana este cea care face fotografiile în cadrul acestui proiect, dar are și doi oameni de încredere - Ana-Maria Neacșu, cea care a fost alături de ea de la început și care vorbește cu oamenii și îi ajută să ajungă la ei, și Vlad Dodan, partenerul ei de viață și de muncă, „cel care face totul să funcționeze și de la care a învățat multe despre fotografie.”

Cât despre subiecți, ea spune că mulți au parte de o experiență profundă și îi mărturisesc povești incredibile despre cum au ajuns să aibă acel „defect.”

„Am fotografiat supraviețuitori de cancer care își celebrează cicatricile, oameni care au re-învățat să meargă, oameni care vor să își demonstreze că nu asta îi definește, dar că este parte din ei, oameni care au fost hărțuiți în școală din cauza „defectului” și nu mai vor să se simtă „incorecți”, dar și mămici multe care au trecut mai greu peste sarcină și peste ce se întâmplă cu trupul lor după asta.” Așa cum subliniază, pe toți i-a simțit emoționați, foarte asumați și „cumva euforici” că fac asta.

Momentul ei preferat este atunci când oamenii văd rezultatul final. „Simt o ușurare la toți, un fel de „hai, măi, că sunt chiar frumos.” Scos din context, detaliul „imperfect” devine o fotografie artistică și îmi place să cred că și ei și-au pune-o undeva pe perete, în casa lor.”

„Chiar dacă-ți pui 1000 de filtre pe Instagram, detaliul ăla e acolo”

Ioana crede că fiecare poate defini în modul său iubirea de sine. Pentru ea înseamnă să-i placă ce simte când se uită în oglindă, dar, așa cum menționează, pentru altcineva poate fi să-și facă timp pentru dans, spre exemplu. Fotografa susține că numitorul comun este autenticitatea.

„Simți că „s-au dus norii” când ești fix așa cum simți TU să fii și îți place, ești bucuros cu cine ești și ce energie aduci în lume.”

Procesul de autocunoaștere, ca să ajungem la iubirea de sine, adaugă Ioana, nu este unul mereu lin și, precizează ea, unele momente sunt pline de cicatrici, cute, adâncituri și urcușuri; toate se simt și în minte și în corp. „Le fac HARTA unei părți a corpului lor pe care nu prea au explorat-o, deoarece le-a fost teamă.”

Atlasul Self Love prezintă un om în două ipostaze diferite, care sunt complementare. În prima parte vedem omul plin de lumină și bucurie (varianta instagramabilă), iar în cea de-a doua vedem „defectul perfect.” Nimeni nu se identifică doar cu o ipostază sau alta, ci ambele fac parte din tine.

„Chiar dacă-ți pui 1000 de filtre pe Instagram, detaliul ăla e acolo. Chiar dacă nu te poți concentra pe altceva, decât pe problemă, tu exiști și lumea te vede în toată splendoarea, nimeni nu se oprește pe un detaliu. Puterea colectivă a atlasului ne face să ne simțim înțeleși, mai puțin singuri, deoarece observăm că mai sunt și alții ca noi.”

„Frumusețea este un concept despre care cred că ar fi bine să ne educăm copiii”

Odată cu acest proiect, Ioana a învățat că România are în jur de 19,53 milioane de forme și „este plictisitor și revoltător să considerăm că trebuie să ne încadrăm în standardele dictate de media și susținute de o societate învechită.” Mai mult, antreprenoarea consideră că „frumusețea este un concept despre care ar fi bine să ne educăm copiii”, iar ăsta este un alt obiectiv al Self Love Club.

Tânăra povestește și despre recunoștința primită din partea tuturor, pentru că a creat contextul ca ei să treacă peste niște frici sau, așa cum adaugă, să se simtă văzuți și să se accepte în totalitate.

Cine sunt oamenii care fac parte din proiect

Ioana spune că oamenii găsesc proiectul pe internet, văd la alții și apoi ajung pe site, unde au instrucțiuni de înscriere; formularul este încă deschis pentru oricine vrea să participe. La sesiunile foto, tânăra fotografiază cam 30 de oameni pe zi și alocă 15 minute pentru fiecare.

„Acum avem peste 300 de oameni înscriși și vrem să-i pozăm pe toți, dar nu reușim mereu să ne sincronizăm”, explică ea. Proiectul a avut și oameni pe care i-a invitat, după cum spune: „nu contează dacă ești sau nu „pe internet”, dar ne place să aducem în proiect și oameni care sunt urmăriți de un public mare, similar cu al nostru, cu aceleași valori.

Suntem bucuroși să avem în proiect și oameni publici, cum ar fi Paul Olteanu, Prajiturela, Ada Galeș, Ovidiu Mureșanu, Ioana Chicet Macoveiciuc (Prințesa Urbană), Vichi Răileanu, Alina Tanasă (Fab Muses) sau Lavinia Petrea. Și ne bucurăm când cineva care poate duce asta către un public larg vine cu inima deschisă și își arată vulnerabilitatea.”

Self Love Club s-a extins și fizic, în cea mai mare expoziție de fotografie de portret din România care celebrează frumusețea diversă a oamenilor. Event-ul de deschidere a avut loc pe 13 mai, la Deschis Gastrobar, iar expoziția va putea fi vizitată până pe 20 mai.

Victoria Răileanu: „Să îți arăți defectele mi se pare pur și simplu uman”

Actrița Victoria Răileanu spune că știa proiectul de pe Instagram și că i-a atras atenția din prima, deoarece a trăit multă vreme în care și-a ascuns „defectul” și i-a fost jenă de el.

„Cicatricea mea de pe picior a ajuns să-mi reprezinte latura curajoasă și toate acele momente în care-mi spun „fuck it! nu mai stau pe gânduri și o fac!”. Așa că am început să-mi port cicatricea la vedere, cu mândrie”, adaugă ea. I-a scris Ioanei și a rugat-o să o fotografieze, din dorința ca oamenii să nu se mai ascundă și să nu mai fie considerate defecte particularitățile fizice care „nu bifează norma.”

„ Vreau ca fetele tinere să se raporteze la ceva real, nu la filtre și perfecțiune.” Actrița susține că e foarte ușor să-ți arăți calitățile, deoarece ai certitudinea că oamenii te vor plăcea și vei fi apreciat „aproape imediat.” „Să îți arăți defectele mi se pare pur și simplu uman și abia aici cred că vorbim despre adevăr. Asta, pentru mine, înseamnă autenticitate”, adaugă ea.

Victoria mărturisește că a încetat de ceva vreme să-și mai dorească să facă impresie de fiecare dată și crede că trăim o perioadă în care se schimbă ideea despre ce e frumos.

„Aud tot mai des remarca „se poartă natural.” Nu văd în jurul meu că s-au schimbat standardele, însă văd tot mai des oameni împăcați cu ceea ce sunt și asta mi se pare tare fain. Cred că este destul de greu să trăiești captiv într-un corp pe care nu îl iubești. Atunci când te uiți cu o privire blândă și plină de compasiune față de tine, mintea se liniștește.”

Karina Simion: „Am vrut să-mi dau voie să iubesc și partea mai urâtă din mine”

Karina (miculmarc.ro) povestește cum s-a regăsit în ideea acestui proiect. „Nu-i așa că mereu credem despre noi înșine că nu suntem de ajuns? Că suntem prea puțin? Că ceva, parcă, e defect la noi, nu e bine? Și am vrut să îmi depășesc această condiție, să-mi dau voie să iubesc și partea mai urâtă din mine, mai slabă, vulnerabilă, fără noroc”, spune autoarea de carte și bloggerița la miculmarc.ro.

Ea a avut curajul de a-și expune defectele și consideră că fiecare dintre noi are această nevoie, doar că „unii alegem să o îngropăm, de teama aceea - ce va spune lumea, dar cum să mă afișez așa, dar cum să mă las fotografiat în postura asta, dar cum să fie la vedere imperfecțiunile? Însă magia fix atunci se întâmplă. Pentru că oamenii cu adevărat buni reacționează la sinceritate. Și mai ales, realizăm, în cele din urmă, că nu suntem singuri. Nu doar eu am sânii lăsați, cicatrici sub burtă, celulită pe coapse, nas cârn. Nu, nu sunt singura.”

Karina și-a dori ca oamenii să înțeleagă că „atâta timp cât trăiești și te simți bine în corpul tău-cuib, ești un om frumos. Că doar tu știi prin ce ai trecut alături de corpul tau. Și tu îi știi și limitele și cum să-l îngrijești și cum să îți pese cu adevărat de el. În fond, e corpul tău. Și că nu ar trebui să mai dăm voie nimănui să ne spună lucruri urâte despre el, să nu mai dăm voie să fim priviți de sus. Frumusețea înseamnă iubirea în forma ei pură și acceptare, în cele din urmă.”

Alina Tanasă (Fab Muses): „Suntem frumoși pentru că suntem unici”

Alina Tanasă (Fab Muses) povestește cum a fost inspirată de Ioana și de toată ideea proiectului. „Plus că îmi doresc să inspir. Nu știu dacă a fost vorba de curaj, cât a fost vorba de vulnerabilitate și depășirea limitelor, mai ales că eu mereu arăt în social media ce e frumos, așa zisa „perfecțiune.”

Suntem frumoși pentru că suntem unici, defectele ne fac cine suntem și perfecțiunea nu există. Dacă o să învățăm să ne iubim defectele, putem face din ele un atu, crede ea.

Actorul Vlad Galer: „Sunt destul de prietenos cu defectele mele”

Vlad a cunoscut-o pe Ioana înainte de a afla despre proiectul ei și a fost cucerit de energia și stilul ei de a interacționa cu oamenii. Actorul povestește cum și-a dorit să facă parte din acest atlas, deoarece i s-a părut o „idee foarte bună, utilă și necesară.”

„Sunt destul de prietenos cu defectele mele. Adesea ne înțelegem destul de bine. Mai greu e când ale mele interacționează cu ale celorlalți. Glumesc. Pentru a putea ajunge la vorba prințului Miskin a lui Dostoievski, cum că „frumusețea va salva lumea”, cred că este esențial să schimbăm puțin perspectiva, să observăm și să apreciem autentic frumusețea de aici, de aproape.

Ne-am obișnuit cu ideea că ni se cuvine, că pacea e veșnică, că tinerețea ta nu se duce nicăieri. Slow it down a lil' bit. Cred că iubirea de sine este un demers important în această direcție”, explică el.

Răzvan Tofan: „Defectele sunt multe, dar majoritatea subiective”

Răzvan spune că decizia de a face parte din proiectul Ioanei a fost una „simplă și rapidă.” A văzut câteva postări și i s-a părut interesant, continuă el, cum poți fi atât de expus, dar, în același timp, protejat de imaginea și vulnerabilitatea pe care o afișezi.

„A fost o ieșire din zona de confort. Defectele sunt multe, dar majoritatea subiective. Pentru că este ceva ce se vede și nu poate fi contestat, îți dă o putere anume. Frumusețea e înțeleasă extrem de diferit de fiecare individ în parte.

Cu toate astea, sunt câteva moduri de a o exprima care nu pot fi contestate, nu pertinent și cu argumente solide. Cine a spus că frumusețea vine din interior, sigur era chel și avea dreptate. Oamenii trebuie să înțeleagă că e mai important să te simți frumos, decât să o arăți prin tot felul de postări și filtre.”