Acoperirea vaccinală în rândul copiilor din România înregistrează o scădere „îngrijorătoare, galopantă”, a atras atenția joi dr. Odette Popovici, reprezentant al Institutului Național de Sănătate Publică, la o masă rotundă despre hepatitele virale. Reprezentanta INSP spune că doar 52% dintre copiii cu vârsta de un an au fost imunizaţi, iar epidemia de rujeolă este o consecinţă "a mişcării antivacciniste".
Odette Popovici a adăugat că proiectul de lege privind vaccinarea este de mult timp în Camera Deputaţilor, după ce a trecut de Senat.
„Aş dori să trag un semnal de alarmă privind scăderea îngrijorătoare, galopantă aş spune, a acoperirilor vaccinale inclusiv pentru componenta antihepatită B. Potrivit celor mai recente estimări, la vârsta de un an, acoperirea vaccinală a fost de doar 52%, la 18 luni de 75%, pentru ca la vârsta de doi ani să nu depăşească 79%, faţă de indicatorul cunoscut de 95%. Proiectul de lege a vaccinării a trecut de mult timp de Camera superioară a Parlamentului, nu ştim ce se mai întâmplă cu acest proiect, se pare că este blocat în Camera Deputaţilor, dar ceea ce vedem clar sunt consecinţele mişcării antivacciniste şi poate cel mai grăitor exemplu este epidemia de rujeolă aflată în desfăşurare în prezent şi care totalizează până la data de 10 martie, 8.020 de cazuri, dintre care opt decese. Suntem fruntea în Europa", a transmis Odette Popovici, la masa rotundă organizată la Palatul Parlamentului cu tema „Hepatitele virale în România - Etape în drumul spre eradicare”, potrivit Agerpres.
La rândul său, preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Adrian Streinu-Cercel, a solicitat publicarea urgentă în Monitorul Oficial a listei medicamentelor antivirale necesare în cazul diverselor tipuri de hepatită.
„Am intrat în epoca medicamentelor direct active antivirale, cu succes foarte mare. Acum suntem la domeniul hepatită B şi hepatită B plus D şi aşteptăm cu nerăbdare să vedem lista medicamentelor publicată în Monitorul Oficial. Trebuie publicată, pentru că pierdem timpi importanţi pentru pacienţii noştri. Orice lună pierdută înseamnă un nivel de fibroză în plus în ficat, orice lună pierdută înseamnă un depozit de grăsime în plus în ficat, orice lună pierdută înseamnă un exces de potenţial de cancer hepatic. (...) Ce vreau să spun, s-a introdus în Contractul cadru posibilitatea ca medicul de familie să testeze pentru hepatita B, C, aş spune în mod obligatoriu şi pentru HIV, şi sugestia ar fi să facem un fond dedicat numai pentru aceste trei determinări, pentru că pentru aceste virusuri avem clar ce avem de făcut. La HIV dăm o tabletă pe zi şi-i facem sănătoşi şi cu o speranţă cât a omului fără HIV, la hepatita C vindecăm de infecţia cu virus hepatic C şi reducem puternic problema de boală cronică de ficat, la hepatita B ţinem virusul sub control (...) şi avem molecule noi pe piaţă, care nu sunt folosite, deşi sunt înregistrate în România", a punctat Adrian Streinu-Cercel.
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu, a cerut parlamentarilor să modifice legea în domeniu, astfel încât bolnavii de hepatită să aibă acces pe monitor pentru investigaţii, iar pacienţii cu acest diagnostic, dar care nu sunt asiguraţi la CNAS să poată beneficia şi ei de lege.
Dr. Liana Gheorghe, şef secţie la Institutul Clinic Fundeni, s-a referit la un program finanţat din fonduri europene, în cadrul căruia au fost testate 340.000 de persoane din România din 24 de judeţe, care fac parte din categorii vulnerabile, constatându-se că prevalenţa infecţiilor virale hepatitice a scăzut „remarcabil”, în schimb au crescut formele de boală hepatică avansată.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România şi Comisia pentru sănătate din Senat.
Foto: Dreamstime.com.
28
14
