​România are 7.000 de școli care își desfășoară activitatea în 18.000 de clădiri și nu mai mult de 1.000 de medici școlari. Practic, doar una din 7 școli are medic, însă personalul medical este concentrat în special în școli din București și orașele mari, arată datele Ministerului Sănătății. Cu toate că salariile sunt tot mai atractive - ajungând la 7.000 - 7.500 de lei pentru un medic specialist și 9.000 - 10.000 de lei pentru un medic primar - doar școlile din București și din orașe mari mai reușesc să atragă medici școlari: în orașele mai mici, medicii școlari sunt tot mai puțini, iar în mediul rural, aproape deloc.

La școalăFoto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Medicina școlară în România în cifre (sursă date: Ministerul Sănătății):

  • 7.000 de școli ce funcționează în 18.000 de clădiri
  • 1.000 de medici școlari - un medic la 7 școli
  • Salariul unui medic școlar: de la 7.000 - 7.500 de lei (medic specialist medicină școlară) la 9.000 - 10.000 de lei (medic primar medicină școlară)
  • Medicii școlari sunt concentrați în special în București și în orașele mari, mai puțin în orașele mici și aproape deloc în mediul rural
  • Pot medicii de familie să suplinească lipsa medicilor școlari? România are 11.000 de medici de familie (reprezentând 20% din totalul de 55.000 de medici la nivel național), ,majoritatea concentrați în mediul urban. În mediul rural, sute de localități nu au medic de familie.

Salarii tot mai tentante, medici școlari tot mai puțini

O perioadă lungă, o mare parte dintre medicii școlari au provenit din rândul medicilor care nu promovaseră concursul de rezidențiat pentru alte specialități medicale. O spune chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

În plus, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București va avea, începând din această toamnă, cursuri postuniversitare și se va putea obține un atestat de medicină școlară pe care îl vor face și medicii școlari care sunt acum în activitate, dar și medicii care vor deveni în viitor medici școlari, explică prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila din București.

„Într-o perioadă de 1-2 ani vor fi mai bine pregătiți atât medicii școlari existenți, cât și cei care vor să meargă la concursuri organizate de autoritățile locale”, arată prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF București.

„Am stabilit un curricumul de pregătire astfel încât orice medic să poată face acest curriculum de pregătire și să devină medic școlar. Celor care sunt deja medici școlari o să le dăm un interval de timp în care să facă și ei acest curriculum de pregătire, care înseamnă o actualizare, și să facă medicină școlară”, arată și Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Copil la medic / Foto: Chernetskaya | Dreamstime.com

Pe fondul deficitului de personal din acest domeniu, și salariile au devenit, în timp, tot mai tentante în medicina școlară: potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, salariul unui medic specialist ajunge, în medicina școlară, la 7.000 - 7.500 de lei, iar al unui medic primar la 9.000 - 10.000 de lei.

Un venit bun, însă medicii tot nu se înghesuie.

Pe de altă parte, creșterea veniturilor a atras, în ultimii ani, inclusiv medici din alte specialități care au devenit medici școlari, dar deocamdată insuficienți.

Criza medicilor școlari, strâns legată de cea a medicilor de familie: România are 11.000 de medici de familie, dintre care 6.000 vor ieși la pensie în următorii ani

Criza de medici școlari din țara noastră este strâns legată de cea a medicilor de familie: fenomenele sunt, de altfel, similare - medici concentrați în București și în marile orașe și sute de localități rurale fără medic de familie și fără medic școlar.

În România există în acest moment 11.000 de medici de familie - 20% din totalul de 55.000 de medici la nivel național - însă sute de localități din mediul rural nu au medic de familie.

Dacă ne uităm în viitor, lucrurile par să arate și mai prost: România are în total, în acest moment, 29.974 de medici rezidenți, dintre care 1.477 - adică 4,9% - sunt rezidenți în medicină de familie, arată datele prezentate de prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În acest moment însă, 20% din corpul medical din țara noastră - aproximativ 11.000 de medici din totalul de 55.000 de medici din România - sunt medici de familie, iar în următorii ani urmează să iasă la pensie 6.000 de medici de familie. Numărul de locuri alocate medicinei de familie la rezidențiat este însă în jur de 400 - aproximativ 7% din total.

Dr. Viorel Jinga, rectorul UMF Carol Davila / Foto: Agerpres

Practic, pentru a nu ajunge în situația unei crize a medicilor de familie, „trebuie să corelăm numărul de rezidenți pe care îi pregătim cu necesarul de locuri”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

De cealaltă parte, rectorul UMF Carol Davila, prof. dr. Viorel Jinga, spune că Universitatea de Medicină și Farmacie încearcă să schimbe modalitatea de pregătire pentru medicii de familie, pentru a atrage cât mai mulți rezidenți către această specialitate medicală.

Deocamdată, medicina de familie nu se află în topul specialităților medicale cele mai căutate de rezidenți. În top se află în schimb dermatologia, radiologia imagistică, psihiatria, neurologia pediatrică sau oftalmologia.

„Într-o comună care nu are medic de familie, credeți că putem să avem medic școlar?”

Revenind la medicina școlară, școlile se află în subordinea autorităților locale, așa că, teoretic, este rolul autorităților locale să atragă medici școlari.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune însă că „oricât de mult am încerca noi, trebuie să existe fizic acești oameni care să își dorească și să vină să lucreze în școli.”

„Noi avem și o disproporție foarte mare, pentru că medici școlari sunt în București foarte mulți, în orașele mari sunt ceva mai puțini, iar în mediul rural sunt aproape deloc”, mai spune Alexandru Rafila.

Școală / Foto: Agerpres

În localitățile care nu au medic școlar, soluția cea mai la îndemână ar fi ca medicul de familie să deservească și școala, este de părere ministrul Sănătății: „În primul rând, în școală trebuie să avem un asistent. În al doilea rând, trebuie să găsim în comunitățile unde nu avem șansă să avem medic școlar, trebuie să lucrăm cu medicul de familie, care trebuie să existe în primul rând, iar acolo unde reușim, împreună cu autoritatea locală, să îi convingem să lucreze în comunitate, să deservească și școala din punctul de vedere al asistenței medicale și al informării - pentru că există și o componentă de informare.”

Cum atragem însă medici de familie și medici școlari în mediul rural? Ministrul Alexandru Rafila spune că un salariu atractiv, o locuință sau chiar o mașină pusă la dispoziție riscă să nu fie suficiente, fiind vorba despre un ansamblu de factori, care se leagă între ei: dacă un medic de familie femeie sau un medic școlar femeie care are, spre exemplu, doi copii, alege să lucreze într-o localitate din mediul rural, va avea nevoie și de condiții pentru a își crește copii, cât timp este la lucru: creșă, grădiniță etc.

„Ceva s-a schimbat, dar nu putem să schimbăm decât lucrând împreună cu autoritățile locale, dar sunt și situații când nu putem să facem lucrul ăsta. Vă dau un exemplu: într-o comună care nu are medic de familie, credeți că putem să avem medic școlar?”, este concluzia ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.

Foto: Inquam Photos, Dreamstime.com, Agerpres.

Citește și: