Un studiu în premieră mondială asociază alergiile alimentare apărute în copilărie cu astmul şi reducerea funcţiei pulmonare mai târziu în copilărie. Specialiştii îndeamnă medicii şi părinţii să fie vigilenţi în ceea ce priveşte simptomele astmului la copiii cu alergii alimentare, întrucât astmul slab controlat este un factor de risc pentru reacţii alergice severe induse de alimente şi anafilaxie, care poate duce la deces.
Potrivit unei cercetări condusă de o echipă de cercetători australieni de la Institutul pediatric de cercetare Murdoch, alergiile alimentare apărute în primii ani de viaţă au fost asociate cu un risc crescut atât de astm, cât şi de deteriorare pulmonară, scrie News.ro
Potrivit profesorul Rachel Peters de la Murdoch Children’s, acesta a fost primul studiu care a examinat relaţia dintre alergia alimentară confirmată în copilărie şi astm şi o sănătate pulmonară mai slabă mai târziu.
Cercetarea de la Melbourne a implicat 5.276 de sugari din studiul HealthNuts, care au fost supuşi unor teste de înţepături cutanate la alergeni alimentari comuni, inclusiv la alune şi ouă, şi la provocări alimentare orale pentru a testa alergia alimentară.
La 6 ani, copiii au fost monitorizaţi prin diferite teste privind alergiile alimentare şi ale funcţiei pulmonare.
Bebeluşii cu o alergie alimentară au fost de aproape patru ori mai predispuşi să dezvolte astm la vârsta de 6 ani, în comparaţie cu copiii fără alergie alimentară.
Impactul a fost mai mare la copiii a căror alergie alimentară a persistat până la vârsta de 6 ani, spre deosebire de cei cărora le-a trecut alergia.
Studiul a constatat că, la vârsta de 6 ani, 13,7% dintre aceştia au raportat un diagnostic de astm.
Copiii cu alergie alimentară au fost, de asemenea, mai predispuşi să aibă o funcţie pulmonară redusă.
Potrivit specialiştilor, alergiile alimentare în copilărie, indiferent dacă s-au rezolvat sau nu, au fost legate de rezultate respiratorii mai slabe la copii.
„Această asociere este îngrijorătoare, având în vedere că o funcţie pulmonare reduse în copilărie este asociată cu probleme de sănătate la vârsta adultă, inclusiv afecţiuni respiratorii şi cardiace”, a precizat prof. Rachel Peters.
Dezvoltarea plămânilor este legată de înălţimea şi greutatea unui copil, iar cei cu o alergie alimentară pot fi mai scunzi şi mai uşori în comparaţie cu colegii lor fără alergie, a precizat ea.
Potrivit specialistului, acest lucru ar putea explica legătura dintre alergia alimentară şi funcţia pulmonară.
Există, de asemenea, răspunsuri imune similare implicate în dezvoltarea atât a alergiilor alimentare, cât şi a astmului.
„Creşterea cazurilor de alergie alimentară la sugari ar trebui monitorizată. Încurajăm copiii care evită alimentele din cauza alergiei să fie sub îngrijirea unui dietetician, astfel încât să se poată asigura o nutriţie care să le asigure o creştere sănătoasă”, a mai precizat ea.
Alergiile alimentare afectează 10% dintre bebeluşi şi 5% dintre copii şi adolescenţi.
Potrivit specialiştilor, rezultatele acestui studiu i-ar putea ajuta pe medici să adapteze îngrijirea pacienţilor şi să încurajeze o mai mare vigilenţă în ceea ce priveşte monitorizarea sănătăţii respiratorii.
Copiii cu o alergie alimentară ar trebui să fie gestionaţi de un specialist în imunologie clinică sau în alergii pentru un management continuu şi educaţie în acest sens, spun ei.
Cercetătorii de la Universitatea Deakin, Spitalul Regal pentru Copii şi Universitatea din Queensland au contribuit la acest studiu, publicat marţi în revista Lancet Child & Adolescent Health.
Foto: Dreamstime.com.
