România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul deceselor din cauze evitabile, arată datele Eurostat și o spune deschis și președintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu.
Medic primar hematolog și directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni din București, Daniel Coriu admite că și în specialitatea sa medicală - hematologia, care tratează cancerele de sânge - există frecvent decese evitabile, în spatele cărora se ascunde un cumul de factori - de la personalul suprasolicitat și lipsa materialelor sanitare, până la pacienții în stare gravă înghesuiți câte 6-7 în același salon deși ar trebui să beneficieze de saloane izolate sau camere sterile și până la rețeaua „empirică” de transfuzii de sânge.
Prof. dr. Daniel Coriu este medic primar hematolog și directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni din București. Este doctor în științe medicale, iar în octombrie 2020 a fost ales președintele Colegiului Medicilor din România.
Daniel Coriu povestește că în specialitatea sa medicală - hematologia - există numeroase lipsuri care duc uneori la decese evitabile ale pacienților și că atât el, cât și colegii săi, și-au pus speranțe în Planul Național de Combatere a Cancerului, „în care noi am sesizat toate problemele, și avem nevoie de un ajutor urgent. Toate aceste probleme pot fi rezolvate.”
Costurile reactivilor pentru analize au crescut, iar spitalele nu mai fac față. Personalul medical este suprasolicitat
În hematologie există terapii care au succes, spre exemplu în leucemia mieloidă cronică, iar rata de supraviețuire la 10 ani este mare, însă aceste terapii „au pretenția” ca pacienții să fie monitorizați periodic prin examene moleculare, explică prof. dr. Daniel Coriu. „Noi am reușit, în platforma Fundeni, să facem această analiză, și o facem gratuit pentru toți pacienții noștri. Sursele sunt diverse - inclusiv sponsorizări și tot felul de încercări de a ajuta pacienții. Cert este că niciun pacient nu trebuie să plătească.”
Daniel Coriu spune însă că el și colegii săi sunt, în acest moment, într-o „situație disperată, în care suntem depășiți, pur și simplu”: „Le facem gratuit pentru toți pacienții (analizele - n.red.), chiar dacă vin din afara spitalului Fundeni, dar nu mai avem personal. Și atunci, am vorbit cu domnul prof. Horia Bumbea, care reprezintă Comisia de Hematologie din Ministerul Sănătății, să facem demersuri către CNAS pentru ca această analiză să fie decontată corect. Costul ar fi undeva la 1.000 de lei pe analiză, fără resursa umană, care din punctul de vedere al statului român este gratuită. Dar numai reactivii ne costă 1.000 de lei. Acesta este motivul pentru care am propus Ministerului Sănătății și CNAS, dar din păcate nu avem niciun răspuns.”
Prof. dr. Daniel Coriu, medic primar hematolog și președintele Colegiului Medicilor
„Noi analize pentru leucemii acute facem în continuare. De exemplu, costul actual pentru analizele pentru leucemia acută ajunge la 2.600 de lei, pentru că folosim un instrument special. Noi le facem, dar nu avem suport financiar. Le facem de unde putem. Lucrurile merg mai departe, dar problema este că va exista o limită, când totul se va rupe. Există epuizare umană, chiar dacă avem doctori în București, și aceștia sunt suprasolicitați, și, în plus, la un moment dat, cineva poate să închidă robinetul și să spună: Nu mai aveți bani”, mai spune directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni.
Medicii așteaptă soluții de la Planul Național de Combatere a Cancerului
Prof. dr. Daniel Coriu mărturisește că atât el, cât și colegii săi medici, așteaptă „o acțiune de la acest Plan Național de Combatere a Cancerului, în care noi am sesizat toate problemele, și avem nevoie de un ajutor urgent. Toate aceste probleme pot fi rezolvate”.
Planul Național de Combatere a Cancerului a fost aprobat la finalul anului trecut prin lege adoptată în Parlament și promulgată apoi de președintele Klaus Iohannis.
După promulgare, la nivelul Ministerului Sănătății s-a constituit un grup de lucru ce urma să elaboreze normele de aplicare ale Planului Național de Combatere a Cancerului. Normele ar fi trebuit să fie gata în 6 luni, iar Planul să intre în aplicare de la 1 iulie.
Cu doar două luni înainte de acest moment însă, Alexandru Rafila a anunțat că în Ministerul Sănătății se lucrează la o nouă formă a Planului de Combatere a Cancerului, adoptat de Parlament și promulgat anul trecut, motivând că Planul „are mici disfuncționalități”. Astfel că, în acest moment, nu este clar când va intra în vigoare Planul Național de Combatere a Cancerului.
Decesele evitabile nu au în spate o singură cauză, ci un cumul de factori: „Contează foarte mult locul unde ajunge pacientul. Facem eforturi disperate pentru ca lucrurile să meargă bine”
În România există pacienți care mor din cauze evitabile, iar una dintre acestea este că, uneori, pacienții ajung în spitale în care nu există suficiente materiale sanitare: „Cu certitudine! Vorbim despre decese evitabile”, afirmă medicul Daniel Coriu.
În spatele deceselor evitabile se află „un cumul de factori”, unde intră personalul medical insuficient, lipsa materialelor sanitare, faptul că pacienții ajung la spital târziu pentru a fi diagnosticați, arată președintele Colegiului Medicilor: „Este un cumul de factori. Vorbim în special despre marile urgențe - precum leucemia acută. Doar anumite centre pot să primească astfel de pacienți și nu sunt locuri. Chiar săptămâna trecută am avut o astfel de situație și nici nu vă pot spune cum am rezolvat-o, pentru că deja depășește normalitatea. Eforturile disperate pe care le facem pentru fiecare pacient sunt enorme. Gândiți-vă că noi putem face acest lucru, dar nu se poate face peste tot. Și contează foarte mult locul unde ajunge pacientul, experiența medicilor și a echipei respective.”
„Trebuie să recunoaștem că facem eforturi disperate pentru ca lucrurile să meargă bine. Spuneam încă de la început că pacientul cu leucemie acută moare din cauza infecțiilor și din cauza hemoragiilor. Din cauza infecțiilor pentru că el ar trebui să fie izolat - nu poți să tratezi un pacient cu leucemie acută într-un salon cu 4, 5, 6 sau 7 pacienți. Așa ceva este inadmisibil! Noi ar trebui să avem camere cel puțin izolate, dacă nu sterile. Iar acest lucru nu se întâmplă în România, este prima problemă”, subliniază președintele Colegiului Medicilor.
„Rețeaua de transfuziologie din România, empirică. În loc să ne apropiem de secolul XXI, noi ne îndepărtăm și ne apropiem de secolul XIX”
O problemă imensă este reprezentată și de rețeaua de transfuzii de sânge din România, arată Daniel Coriu: „Nu avem produse din sânge - nu avem trombocite, masă trombocitară. Instituția responsabilă - rețeaua de transfuziologie - este empirică în România. Nu este în regulă, ceva trebuie făcut acolo. Știu despre strădaniile unor posturi de televiziune de a atrage oameni la donare, dar acest lucru ar trebui să fie la nivel de stat! Guvernul trebuie să se ocupe de acest lucru! Sigur, mulțumim foarte mult, este o acțiune de voluntariat foarte frumoasă, foarte generoasă! Dar în orice țară civilizată sunt instituții care fac acest lucru - care promovează donarea de sânge. ”
„În România, rețeaua de transfuziologie este mult, mult în urmă. În loc să ne apropiem de secolul XXI, noi ne îndepărtăm și ne apropiem de secolul XIX. În sistemul de transfuzii avem foarte multe lucruri de discutat”, subliniază președintele Colegiului Medicilor.
Donare de sânge / Foto: Michael Donne / Sciencephoto / Profimedia Images
În România nu există nici măcar pregătire postuniversitară pentru transfuziologie, atrage atenția Daniel Coriu, cu toate că „este o chestiune de strategie națională”: „Noi nu avem specialiști și nu avem rezidențiat în transfuziologie. Suntem într-o situație dramatică. Am făcut zeci de memorii către toți miniștrii Sănătății. Nu se înțelege această problemă - că, de fapt, transfuziologia trebuie să fie făcută de specialiști. Există o specialitate medicală care s-a dezvoltat fantastic în vestul Europei, fantastic! Iar în România nu avem specialiști. Mai avem încă vreo 10-15 specialiști formați prin anii '90, când exista specialitatea de hematologie - hemobiologie. Din 1997, această specialitate nu mai există și noi nu mai avem specialiști în România. Aceasta este cea mai mare durere - faptul că nu mai avem specialiști. Probabil peste 10 ani nu vom mai avea deloc transfuziologi.”
România, pe primul loc în UE la decese evitabile
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul deceselor evitabile, potrivit datelor Eurostat. Două din trei decese înregistrate la persoane sub 75 de ani la nivelul UE puteau fi evitate, mai arată datele Eurostat.
Cele mai multe decese tratabile și evitabile s-au înregistrat în România (80,1% din totalul deceselor la persoane cu vârsta sub 75 de ani), și în Slovacia (în jur de 78%), în timp ce Franța are cea mai mică rată a deceselor evitabile (60,6%), iar media Uniunii Europene este de 68%, arătau datele Eurostat pentru anul 2016, publicate în anul 2019.
De asemenea, România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat în decembrie 2021 de Comisia Europeană. La fiecare 100.000 de români, 210 mor din cauze tratabile, ceea ce înseamnă o medie de unul din 476 de români. Media celor 27 de state membre ale Uniunii Europene este de 91 de decese tratabile la suta de mii de locuitori - mai puțin de jumătate față de România.
3
42
