​Astmul este o boală care afectează un milion de români și este cea mai frecventă boală cronică, „pe viață”, întâlnită la copii. Vorbim despre o boală care „întotdeauna este mai rea decât pare”, atrage atenția prof. dr. Cristian Oancea, secretarul general al Societății Române de Pneumologie. La rândul său, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societății Române de Pneumologie, atrage atenția asupra unui fenomen: astmul tratat corect oferă șansa la o viață normală, însă mulți pacienți sunt tentați, între crizele de astm, atunci când nu au simptome, să renunțe la tratament, crezând că nu mai au nimic.

Atac de astmFoto: Saturn Stills / Sciencephoto / Profimedia Images

Succesul tratamentului pentru astm depinde în mare măsură de pacienți și de disciplina lor de a-și lua medicamentele prescrise, lucru numit de medici „aderență la tratament”. Cu toate acestea, astmul și BPOC au una dintre cele mai scăzute rate de aderență la tratament, doar 33% dintre pacienți urmează întocmai ce le-au prescris medicii. Prin comparație, diabetul are 51%, depresia 62%, iar cancerul, scleroza multiplă și hipertensiunea arterială au peste 75% aderență la tratament. Mai mult, în România, aderența la tratamentele inhalatorii este de 68%.

Principalele motive pentru care oamenii nu își iau medicamentele sunt faptul că uită și că întrerup tratamentul atunci când încep să se simtă bine (chiar dacă indicația medicului este alta).

„Astmul este o boală ușor vicleană. Între acele crize de astm, pacientul poate să nu aibă simptome, să nu simtă nimic. Și atunci, pacientul se întreabă: dar de ce să mai iau tratamentul, dacă nu am nimic?”, subliniază prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București.

„Dacă îți iei însă corect tratamentul pentru astm, poți să duci o viață normală, poți să faci inclusiv sport de performanță”, arată prof. dr. Cristian Oancea, medic pneumolog și managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara.

Aproape un milion de români suferă de astm, iar în țara noastră, rata de deces este cu 50% mai mare decât în țările din Europa de Vest. Și în Uniunea Europeană vorbim însă despre un număr mare de cazuri - în fiecare oră, la nivelul UE, un pacient cu asmt bronșic moare.

Din 2 pacienți cu astm, unul se trezește noaptea din cauză că nu poate să respire.

În cazul copiilor - este cea mai frecventă boală cronică înregistrată la copii - astmul afectează toată familia, pentru că alături de copii suferă și părinții, și bunicii etc, atrage atenția dr. Cristian Oancea.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog

Unii pacienți au tendința să ia doar tratamentul în momentele de criză, nu și în rest, iar dr. Ruxandra Ulmeanu face următoarea comparație: „E ca și cum te doare frecvent capul și iei o pastilă atunci când te doare, dar nu tratezi și cauza.”

De ce este nevoie ca pacienții să ia un tratament permanent, inclusiv în momentele în care nu au simptome/crede că nu au nimic? „Pacientul trebuie să ia tratamentul permament pentru a păstra într-un nivel cât mai jos parametrii astmului”, explică prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.

Non-aderența la tratament este cel mai important factor care compromite eficiența tratamentului, în condițiile în care astmul, tratat și ținut sub control corect, este o boală cu care se poate trăi absolut normal, spun medicii.

Jumătate dintre pacienții cu astm uită pur și simplu să își ia tratamentul zilnic, iar o altă problemă este legată de tratamentul specific acestei boli, care este inhalatoriu - există pacienți care se întreabă dacă acest tratament, inhalatoriu, este unul „serios”.

Soluția la aceste probleme? „Cadrele medicale trebuie să le ofere pacienților pe înțelesul lor informații care să îi motiveze și să îi facă să își ia tratamentul. Mulți nu îl iau fie din cauză că uită, fie din insuficiența cunoașterii despre boala pe care o au. 70% din non-aderența la tratament este neintenționată. Cultivarea relației între medic și pacient este importantă, pentru ca pacientul să aibă încredere, să își deschidă sufletul. Educarea pacienților pentru tehnica inhalatorie este esențială. Tehnica inhalării trebuie verificată frecvent și periodic, nu doar la diagnostic, ea va îmbunătăți aderența la tratament. În plus, ca și în momentul în care ne alegem hainele, trebuie să vedem care dispozitiv inhalator este mai potrivit pentru pacient. Este important să cunoști ce fel de persoană are o boală, și nu ce fel de boală are un pacient”, arată prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.

Astmul rămâne o provocare pentru pacienți și medici, chiar dacă există tratamente care permit o viața normală

Astmul, una dintre cel mai frecvente boli cronice, rămâne o provocare pentru pacienții și medicii din întreaga lume, chiar dacă în prezent există tratamente inovative care permit o viață normală.

Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu astm, în Europa, o persoană moare din cauza acestei boli în fiecare oră, iar în România sunt un milion de pacienți diagnosticați (5-10% dintre ei au astm sever), dar apar din ce în ce mai multe cazuri.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului este marcată în întreaga lume în prima zi de marți a lunii mai, în scopul conștientizării și educației în legătură cu astmul bronșic. Tema din acest an este „Îngrijire pentru TOȚI pacienții cu astm”.

Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog

Ce este și cum apare astmul

Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze și să se umple cu mucus, lucru care face respirația dificilă și duce la episoade de tuse. Atunci când astmul este sub control - este tratat corespunzător - căile respiratorii sunt curate, iar aerul circulă normal.

Astmul poate apărea încă din copilărie sau la orice altă vârstă și nu este o boală contagioasă, chiar dacă, uneori, mai mulți membri ai aceleiași familii pot suferi de astm.

Cauzele apariției astmului bronșic nu sunt pe deplin înțelese, însă boala este cauzată, cel mai probabil, de o combinație între factori ereditari și factori de mediu. Spre exemplu, copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuși la astm.

Cele mai frecvente simptome ale astmului sunt:

  • respirație șuierătoare;
  • senzație de limitare a respirației;
  • tuse - mai accentuată în timpul nopții și în orele dimineții;
  • dureri toracice - mai accentuate în timpul nopții și în orele dimineții;
  • persoanele care suferă de astm bronșic se pot trezi în timpul nopții din cauza tusei sau a dificultăților de respirație;
  • crize de astm - care sunt episodice. Ele pot fi ușoare, grave sau foarte grave. În timpul unei crize severe de astm, pacientul poate muri.

Spirometrii gratuite timp de trei zile în București

Cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Astmului, Societatea Română de Pneumologie oferă spirometrii gratuite, timp de trei zile, în centrul comercial Sun Plaza din București. Programul spirometriilor gratuite este vineri, 5 mai - 16:00 - 22:00, sâmbătă, 6 mai - 10:00 - 22:00, duminică, 7 mai - 10:00 - 16:00.

„Astmul, o boală încă subdiagnosticată și intermitent tratată, rămâne o provocare pentru medic și pacient. Progresele terapeutice actuale permit tratarea tuturor pacienților, indiferent de stadiul de severitate al bolii, ultimele tratamente biologice dau o nouă șansă chiar și celor cu astm sever. Totul este ca tratamentele să fie urmate corect și constant.” spune prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, președintele viitor al Societății Române de Pneumologie (2024 - 2026).

„Deși vorbim de o boală cronică, o boală care ne afectează încă din copilărie, putem să vorbim de o boală tratabilă. O boală cu care, dacă e corect tratată, putem avea o viață normală. Putem să facem sport și să fim chiar campioni. Astmul nu trebuie să fie un stigmat!” spune prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, secretarul general al Societății Române de Pneumologie.

Spirometrie

Cum se diagnostichează astmul

Cum diagnosticăm astmul:

  • Spirometria este un test simplu utilizat pentru diagnosticarea astmului bronșic, atunci când simptomele conduc la suspiciunea de astm.
  • Spirometria este utilizată, de asemenea, și după diagnostic, pentru monitorizarea bolii.

„De câțiva ani, românii au la dispoziție platforma casapneumologilor.ro. Aici sunt informații despre bolile pulmonare, o hartă a pneumologilor din România și aplicația Navigator. În felul acesta, o programare la un medic pneumolog aflat aproape de casa pacientului este mult mai ușoară. Programările se pot face și telefonic, la numărul 021.9904.” spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumolog, președinta Societății Române de Pneumologie.

Sfaturi pentru a ține astmul sub control

Sfaturi pentru a ține boala sub control pentru pacienții cu astm bronșic:

  • 1. Asigurați-vă că respectați tratamentul prescris de medic și că știți cum să utilizați inhalatorul corect și folosiți-l ori de câte ori vă spune medicul.
  • 2. Mergeți la medic cel puțin o dată pe an pentru controale sau imediat după ce ați avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor. Vizita periodică la medic este necesară și dacă vă simțiți bine.
  • 3. Cereți un plan de acțiune scris pentru astmul bronșic, astfel încât să știți ce aveți de făcut pentru a gestiona bine boala sau atunci când ea se agravează.
  • 4. Stați cât mai departe de factorii de risc care pot declanșa crize de astm - praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de țigară, poluare, infecții respiratorii, efort fizic mare.

Citește și: