4 din 10 bărbați români, 3 din 10 femei și 3 din 10 copii (băieți) ar putea fi afectați de obezitate până în anul 2035, dacă țara noastră nu va reuși, până atunci, să pună în practică programe de prevenție a obezității, arată, într-un interviu acordat HotNews.ro, Prof. dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Române de Educație în Diabet și Obezitate.
Una dintre cauze este aceea că obezitatea nu a fost multă vreme percepută și gestionată ca o boală - nici de către pacienți și nici prioritizată ca atare de către lumea medicală. În plus, stilul de viață s-a schimbat mult în ultimele decenii - noile generații sunt expuse tot mai devreme la alimentație hipercalorică, de tip fast food, la sedentarism și la timp liber petrecut în fața unor dispozitive.
O altă problemă este stigma din jurul obezității, subliniază dr. Cornelia Bala: „Trebuie să demontăm cu toții ideea că obezitatea este un defect cosmetic și că este exclusiv vina persoanei respective. Sigur că obezitatea poate fi prevenită cu eforturi, dar dacă cineva, și nu sunt puțini oameni, au ajuns în situația aceasta, nu înseamnă că trebuie să îi stigmatizăm și să nu îi mai tratăm. De multe ori, obezitatea este considerată o rușine și de aceea se evită discuția aceasta și prezentarea la medic pentru o intervenție corectă și eficientă pe termen lung.”
Cifre alarmante ale obezității în România
Datele privind obezitatea în România (cifrele nu includ și supraponderea) arată în felul următor (sursa: Atlasul Mondial de Obezitate):
Bărbați:
- în anul 2020, la bărbați, prevalența obezității, care nu include și supraponderea, era de 28%.
- analizând trendurile multianuale, estimarea este că în anul 2035, prevalența obezității în rândul bărbaților din România va ajunge la 40%, ceea ce este enorm.
Femei:
- la femei, prevalența în anul 2020 era aproape de 25%.
- trendul este de a crește până la aproximativ 30% până în 2035.
Adulți - femei și bărbați:
- în medie, este de așteptat ca în anul 2035, 35% din populația României să prezinte obezitate.
- rata de creștere anuală a obezității în România este de 2,1%, care este clasificată ca fiind o rată mare de creștere.
Copii:
- la fete, obezitatea era în 2020 în jur de 7% și este de așteptat să crească, până în 2035, până la aproximativ 18%.
- la băieți, în 2020, rata obezității era la 15% și se așteaptă să ajungă la 30% în 2035.
- pentru copii, rata anuală de creștere este estimată la 5,6% pe an și intră în categoria foarte mare.
Ratele estimate pentru anul 2035 se referă la situația în care nu reușim să punem în practică programe de prevenție a obezității.
Trendul este de creștere în marea majoritate a țărilor.
Care sunt factorii care duc la probleme de greutate și, în cele din urmă, la obezitate? Țin ei doar de stilul de viață sau și de factorul genetic? Cum a ajuns obezitatea un fenomen în rândul copiilor și cum poate fi aceasta prevenită? Obișnuiesc românii să meargă la medic pentru probleme de greutate / obezitate, dacă nu știu să aibă și altă problemă de sănătate asociată, sau nu au acest obicei - nu o percep ca pe o problemă pentru care ar trebui să se adreseze medicului?Aflăm răspunsurile dintr-un interviu acordat HotNews.ro de Prof. dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Romane de Educație în Diabet și Obezitate.
Prof. dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Romane de Educație în Diabet și Obezitate
Obezitatea, tratată ca boală cronică, după ce ani de zile nu a fost percepută și gestionată ca atare
Ce schimbări va aduce modificarea încadrării obezității ca boală cronică? Ce se va schimba concret pentru pacienți?
Prof. dr. Cornelia Bala: Obezitatea nu este considerată boală de acum, ea are cod de boală de câteva decenii în sistemul de codificare internațional, dar nu a fost percepută și gestionată ca atare. Obezitatea fiind o boală - iar cu acest lucru toată lumea ar trebui să fie de acord - ar trebui să beneficieze de aceleași servicii medicale, tratamente ca și alte boli cronice, cum sunt hipertensiunea, diabetul zaharat, iar persoanele respective să intre într-un program de monitorizare, așa cum se întâmplă în bolile cronice.
Cazurile mai puțin severe și care nu au complicații ar trebui gestionate la nivelul medicului de familie, iar pe măsură ce gradul obezității crește și odată cu el și numărul de complicații, să ajungă la echipe avansate de îngrijire sau echipe de excelență.
În documentele Forumului Român de Obezitate și în recomandările pentru îngrijirea persoanelor cu obezitate în România, aceasta este propunerea de structurare a rețelei de îngrijire pentru persoanele cu obezitate - un traseu mult mai clar al pacientului.
Care sunt factorii care duc la probleme de greutate și la obezitate - sunt legați doar de stilul de viață - hrana nesănătoasă și în cantități mari, sedentarism etc. - sau pot fi și pe fond genetic?
Obezitatea este o boală multifactorială, ceea ce înseamnă că la apariția ei contribuie un cumul de mai mulți factori. Genetica este importantă și se manifestă prin transmiterea unei predispoziții genetice care se confirmă din istoricul familial. Dacă în familie rudele de gradul întâi prezintă obezitate, atunci, neșansa - pentru că nu putem să îi spunem șansa - ca persoana respectivă să dezvolte obezitate este semnificativ crescută. Deci există o predispoziție genetică și care, de obicei, se manifestă pe fondul unui stil de viață necorespunzător, cu alimentație hipercalorică și pe fond de sedentarism.
Și mai sunt și mulți alți factori care pot să contribuie, dar de obicei importanța lor nu este așa de mare precum a factorilor genetici și a celor care țin de stilul de viață. Spre exemplu, sunt anumite medicamente care favorizează creșterea în greutate - cum sunt unele antidepresive care sunt asociate cu creștere în greutate sau factori ce țin de unele boli endocrine.
Stresul este recunoscut ca și factor care contribuie la apariția obezității, tulburările de comportament alimentar, modificările la nivelul florei intestinale.
Obezitate / Foto: Starast | Dreamstime.com
În momentul în care constați că încep să se adune kilogramele în plus este bine să mergi la medic
Cu ce alte probleme de sănătate este asociată de obicei obezitatea?
Publicații recente care au inventariat toate posibilele boli legate de obezitate au identificat peste 229 de complicații. Practic, toate organele și sistemele corpului pot să fie afectate, sub o formă sau alta, la persoanele cu obezitate.
Principalele complicatii sunt cele metabolice - prediabet si diabet, dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemii si cele cardiovasculare - hipertensiune, boli coronariene si cerebrovasculare, insuficiența cardiacă.
Mai sunt și bolile digestive - boala de reflux, ficatul gras, o serie de cancere s-a dovedit că sunt mai frecvente la persoanele cu obezitate. Cele mai puternic legate de obezitate sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul endometrial uterin, cancerul ovarian, cancerul hepatic, cancerul renal, cancerul de prostată.
De asemenea, probleme psihocognitive: depresia, tulburări cognitive sau un declin cognitiv mai accelerat, precum și probleme articulare.
În plus, există riscuri ale sarcinii la o femeie care înainte de sarcină prezintă obezitate, prin diverse complicații materno-fetale.
Cum putem preveni aceste problemele de greutate excesivă și obezitatea? Ce ar trebui să facă o persoană în momentul în care observă că se tot adună kilogramele în plus?
Am propus o chemare la acțiune pentru medicii de familie și nu numai pentru ei, ci și pentru medicii de orice specialitate care întâlnesc persoane cu obezitate, să discute cu acestea despre riscurile obezității și, în măsura în care timpul le permite, să ofere sfaturi legate de o dietă mai restrictivă, de creșterea gradului de activitate fizică. Iar dacă aceste măsuri nu funcționează suficient, atunci să trimită persoana cu obezitate către specialiști care se ocupă de tratamentul obezității.
Iar acestea sunt sfaturile pentru fiecare persoană care se confruntă cu astfel de probleme: în momentul în care constată că încep să se adune kilogramele - și aceasta presupune evident cântărirea frecventă, să fie mai atentă la dietă, la mișcare, la somn, iar dacă problema persistă, să se adreseze medicului - primul pas ar fi la medicul de familie, dar se pot adresa și medicului specialist.
Obezitate / Foto: Adrian825 | Dreamstime.com
Obezitatea, un fenomen în rândul copiilor: expunerea foarte devreme la hrana de tip fast food, zahărul și timpul liber petrecut în fața dispozitivelor sunt principalele cauze
Cum s-a ajuns ca obezitatea să fie un fenomen în rândul copiilor? De ce cifrele privind obezitatea sunt atât de mari și sunt în creștere la copii? Ce s-a schimbat, să zicem, față de acum 10, 20 sau 30 de ani, când rata de obezitate în rândul copiilor era mult mai mică? Ține în primul rând de schimbările din stilul de viață?
Motivele sunt cam aceleași care acționează și la adulți. Dar noile generații sunt expuse mult mai devreme la alimentație hipercalorică, de tip fast food.
În școli și în familie trebuie să recunoaștem că nu se face suficientă educație legată de ceea ce înseamnă alimentație sănătoasă și care ar fi alimentele pe care copiii nu ar trebui să le consume. Și iarăși ne întoarcem la fast-food, la alimente bogate în grăsimi, cum sunt chipsurile, diverse tipuri de snacksuri, alimentele dulci, sucurile îndulcite cu zahăr.
Pe de altă parte, ne confruntăm cu o reducere a gradului de activitate fizică - mulți copii sunt duși la școală cu mașina, nu mai merg la școală pe jos sau cu transportul în comun.
Sportul care se face la școală este destul de redus, la fel și activitățile sportive recreative. Sigur că sunt unii părinți care își duc copiii la diverse sporturi, dar în multe alte situații, mulți copii își petrec timpul liber, cel de după școală, mai degrabă în casă, în fața diverselor dispozitive.
Românii obișnuiesc să meargă la medic pentru probleme de greutate / obezitate, dacă nu știu să aibă și altă problemă de sănătate asociată, sau nu au acest obicei - nu o percep ca pe o problemă pentru care ar trebui să se adreseze medicului?
Există și o problemă de percepție. Un studiu privind percepția asupra obezității relativ recent făcut public arată că doar 1 din 4 persoane cu obezitate o percep ca boală de aceea nici nu se adresează medicului.
Sunt persoane care se adresează nutriționiștilor, ceea ce nu este un lucru rău. Sigur, trebuie să fim atenți și la calificarea persoanelor care oferă consiliere nutrițională, iar aici lucrurile s-au mai schimbat. Există o profesie reglementată - nutriționiști, dieteticieni, care fac parte din Colegiul dieteticienilor - și în rest multă lume, pentru obezitatea simplă, să spunem necomplicată, mai degrabă apelează la metode pe care le găsesc online și care de multe ori nu sunt cele mai adecvate.
Dietele recomandate online sunt de regulă diete foarte restrictive, pe care noi, în general, nu le folosim, și care, dacă sunt urmate, produc o scădere de obicei destul de important a greutății, dar pe termen scurt. Însă din cauză că persoana respectivă nu înțelege caracterul bolii, nu are un sistem de suport pe termen lung, de cele mai multe ori recâștigă ponderal și compoziția corpului chiar se deteriorează, în sensul în care crește și mai mult procentul de țesut adipos.
Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că nici lumea medicală nu a prioritizat neapărat persoana cu probleme de greutate, dacă nu avea alte comorbidități. Iar acum încercăm să schimbăm lucrul acesta - noi, ca medici, începem să acționăm asupra problemelor de greutate mult mai rapid, nu în faza în care deja sunt instalate mai multe probleme de sănătate asociate obezității.
Și trebuie să demontăm cu toții ideea că obezitatea este un defect cosmetic și că este exclusiv vina persoanei respective. Sigur că obezitatea poate fi prevenită cu eforturi, dar dacă cineva, și nu sunt puțini oameni, au ajuns în situația aceasta, nu înseamnă că trebuie să îi stigmatizăm și să nu îi mai tratăm. De multe ori, obezitatea este considerată o rușine și de aceea se evită discuția aceasta și prezentarea la medic pentru o intervenție corectă și eficientă pe termen lung.
Foto: Dreamstime.com, arhiva personală dr. Cornelia Bala.
3
19
