România ocupă penultimul loc din Uniunea Europeană după numărul mediu anual de consultaţii stomatologice (0,3 per capita față de 0,9, media U.E.). Una dintre principalele cauze pare să fie reprezentată de costuri - cabinetele de stomatologie sunt în proporție de 99% private, iar Casa de Asigurări de Sănătate decontează sume infime - 4.000 de lei lunar pe cabinet în acest moment și promite că ar putea deconta 6.000 de lei pe cabinet începând din iulie, de asemenea o sumă mică. În plus, în unele zone rurale este o aventură să ai acces la un cabinet stomoatologic, chiar și contra cost - 7 din 10 copii de la sat nu au fost niciodată la stomatolog.

La stomatologFoto: Antonio Guillem / Dreamstime.com

Medicii stomatologi și Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) și-ar dori creșterea sumelor decontate de CNAS pentru stomatologie și un program dedicat sănătății orale a românilor, pe care îl consideră esențial pentru îmbunătățirea stării generale a populației.

De cealaltă parte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate promite creșterea sumei maxime decontată lunar pentru un cabinet stomatologic - 4.000 de lei în acest moment - la 6.000 de lei de la data de 1 iulie, când va intra în vigoare noul contract cadru.

Stomatologia în România în cifre:

• România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană după numărul mediu anual de consultaţii stomatologice (0.3 per capita vs. 0.9 media U.E.)

• Domeniul asistenței medicale stomatologice este finanțat de sectorul public de sănătate în proporție de doar 5%, comparativ cu 30%, media europeană.

• Piața serviciilor stomatologice este formată din aproximativ 16.000 de cabinete și clinici, iar domeniul este privat în pondere de 99%.

• Distribuție inegală pe regiuni și pe medii (rural-urban).

• Inegalitate în accesarea serviciilor (o medie de 3.801 locuitori/cabinet în mediul rural vs. 744 locuitori/cabinet în mediul urban; 7 din 10 copii de la sat nu au fost niciodată la medicul stomatolog; doar 13% dintre cabinetele stomatologice sunt în mediul rural, majoritatea fiind private).

• Creștere a vizitelor la medicul stomatolog potrivit „Barometrului stomatologiei”, realizat de Dr. Leahu împreună cu KANTAR în 2023 (57% dintre români au ajuns în 2022, 63% intenționează să viziteze în 2023); creștere anuală cu 8% în rândul familiilor care își aduc copiii la dentist. Gradul de incidență pe fiecare afecțiune este semnificativ mai mare, iar comportamentul de consum este sensibil schimbat.

7 din 10 copii din mediul rural nu au fost niciodată la stomatolog

România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană după numărul mediu anual de consultații stomatologice, cu 0.3 per capita, potrivit Eurostat și unui studiu Ernst & Young – un decalaj față de Uniunea Europeană, în care media este de 0.9, sau față de state precum Olanda, în care indicele de accesare este de 2.5 per capita.

Domeniul asistenței medicale stomatologice din România este finanțat de sectorul public de sănătate într-o proporție de doar 5%, comparativ cu media europeană de 30%.

Piața serviciilor dentare din România este într-o pondere de 99% privată. Numărul cabinetelor dentare din România a înregistrat creșteri anuale cu 2,5% în ultimii 10 ani, ajungând la aproximativ 16.000 de cabinete și clinici stomatologice.

Acestea sunt distribuite însă inegal la nivelul regiunilor istorice, cu un număr crescut în zona București-Ilfov și în nord-vestul țării și cu cea mai scăzută prezență de unități stomatologice în sud-vest (regiunea Olteniei). Există un decalaj în privința gradului de accesare din partea populației între mediile rural și urban, dictat tot de distribuția inegală a cabinetelor dentare.

Astfel, potrivit INS și studiului Ernst & Young, în mediul rural s-a înregistrat o medie de 3.801 locuitori pe cabinet dentar comparativ cu 744 locuitori pe cabinet dentar în mediul urban. Potrivit informațiilor programului de tratament stomatologic mobil Zâna Merciluță, care efectuează servicii de asistență medicală gratuită copiilor de la sat prin intermediul cabinetelor mobile, 7 din 10 copii din mediul rural nu au fost la medicul stomatolog și doar 13% dintre cabinetele stomatologice se găsesc în mediul rural, majoritatea fiind private.

„Un program dedicat sănătății orale este esențial dacă ne dorim cu adevărat să îmbunătățim starea de sănătate generală a populației. Este un demers pe care noi l-am inițiat și pentru care suntem convinși că dispunem de resursa materială și umană, cunoscând foarte bine infrastructura segmentului privat. Nu poate fi vorba exclusiv de o alocare bugetară în acord cu necesitățile și costurile reale - ceea ce este firesc - ci de un proiect amplu, care să vizeze atât educarea populației cu privire la profilaxia în cabinetul medicului stomatolog, cât și campanii de informare cu privire la igiena orală acasă, similar modului în care discutăm despre un stil de viață sănătos, despre limitarea consumului de alcool și tutun etc. Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED, prin membrii noștri și prin specialiștii cu care colaborăm, pune la dispoziția autorităților implicate în acest proces oameni cu experiență în domeniu, studii detaliate și informații ce pot genera și constitui aceste politici și programe despre a căror necesitate discutăm", afirmă Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED.

„Un serviciu stomatologic este important pentru sănătatea și echilibrul întregului corp, iar prin abordarea integrată servește medicinei generale, așadar domeniul nostru trebuie să facă parte dintr-o strategie operațională de sănătate pentru accentuarea părții de profilaxie, situație care, pe termen lung, ar prelua presiunea creșterii bugetului public din cauza nevoii de tratamente ca urmare a incidenței alarmante. Faptul că sistemul nostru este subfinanțat din bugetul public este principala problemă pentru fiecare dintre români, însă nu este singura. Noi, reprezentanții mediului privat, care am contribuit în proporție de 99% la infrastructura stomatologică locală, dorim să construim împreună cu autoritățile un program național de sănătate orală, pornind de la o evaluare corectă a impactului pe întregul teritoriu. În aceeași măsură, considerăm necesar să avem un rol consultativ pentru deciziile care privesc domeniul nostru, deoarece suntem cei care au avut un rol în evoluția stomatologiei din ultimii 30 de ani și cunosc perfect particularitățile domeniului față de medicina generală. De asemenea, avem un inventar clar al resurselor și propuneri concrete care ar rezolva subiecte precum educația deficitară, scăderea incidenței afecțiunilor și încurajarea prevenirii acutizării problemelor, precum și rezolvarea inegalităților de accesare.", declară Ionuț Leahu, CEO și fondator al Clinicilor Dentare Dr.Leahu.

Numărul vizitelor la stomatolog, în creștere pentru prima dată în ultimii ani

Analiza comportamentului de consum al serviciilor stomatologice – Barometrul Stomatologiei 2022-2023, un studiu realizat de Clinicile Dr.Leahu împreună cu KANTAR – arată o evoluție în creștere a vizitelor la medicul stomatolog, pentru prima dată în ultimii ani.

Aproximativ 57% dintre români au accesat serviciile stomatologice în 2022, acesta fiind cel mai mare procent din 2018 până în prezent, potrivit studiului realizat în 2023 de Dr. Leahu și KANTAR, pentru al cincilea an consecutiv la nivel național - un barometru al stomatologiei din România.

Mai mult, evoluția pozitivă în ceea ce privește obiceiurile de consum se păstrează și pentru anul în curs - 63% dintre români intenționează să viziteze medicul stomatolog în 2023. Semnificativ mai multe familii declară că merg cu copiii la dentist - 72% dintre cei care au copii în îngrijire spun că și-au dus copiii la dentist în 2022, în creștere cu aproape opt procente față de 2021, iar evoluția pozitivă este de câteva procente pe fiecare categorie de vârstă. Cei mai mulți copii care ajung la dentist au între 3 și 5 ani (aproape 31%).

Frecvența vizitelor la dentist a crescut cu patru procente în 2022 față de anul anterior la nivel național, iar pentru mediul urban chiar cu șase procente. În continuare, ponderea cea mai mare de accesare este o dată pe an (26%), iar în funcție de mediile de reședință, în mediul urban, peste 36% dintre oameni declară că nu au fost deloc la dentist în 2022 (scădere de la aproximativ 43% în 2021), iar în mediul rural, aproape 53% (54% în 2021).

Nevoile pe care oamenii le amintesc pentru vizita la stomatolog au înregistrat o incidență în creștere pe toate liniile, de la un an la altul. Aproape jumătate dintre români declară că au ajuns la dentist pentru plombe/carii, o creștere cu patru procente față de 2021, aproximativ 45% pentru depunerile de tartru (cu 7% peste 2021), 22% pentru abces/infecție și peste 18% pentru implant dentar. 1 din 5 români consideră că nu a avut probleme stomatologice în ultimul an. Cei care au accesat serviciile stomatologice au amintit ca motiv prioritar pentru vizitele la medicul stomatolog în 2022 consultația, cu 66% pondere, în creștere cu aproape 6 procente.

În continuare, într-un procent majoritar, românii și-au ales medicul stomatolog din clinică pe criteriul încrederii (96%), următorii factori de decizie fiind recomandarea și tarifele avantajoase (aproximativ 61%), precum și proximitatea (52%).

„Studiul din 2023 despre comportamentul românilor față de serviciile stomatologice ne arată că există o deschidere mai mare pentru a veni la medicul stomatolog și, ceea ce ne bucură, că cei care aleg să vină au încredere aproape totală în medicul dentist din clinică. Un aspect pozitiv este și că mai multe familii merg cu copiii la dentist, cu un procent de creștere important pentru cei care își aduc copiii de la primul dinte sau din primii ani. Remarcăm și o evoluție clară a procentului de vizită pentru controlul general, cu o intenție de 80% în 2023. Însă, după ani investiți în educație, autodiagnosticarea rămâne cea mai importantă problemă – aceasta a crescut cu 13 procente în ultimii cinci ani, iar unu din cinci români spune că nu a avut afecțiuni dentare, ceea ce intră în contradicție cu gradul de incidență în creștere pe fiecare dintre afecțiunile pentru care oamenii au accesat serviciile stomatologice. De asemenea, există categorii de vârstă, precum adolescenții sau tinerii de 16-18 ani, care merg într-o pondere de doar câteva procente la dentist. Prețul a devenit un aspect extrem de presant pentru oameni. Observăm și un decalaj mare de la sat la oraș, iar faptul că în mediul rural copiii nu ajung mai deloc să cunoască un medic stomatolog este cel mai sensibil subiect în enumerarea inegalităților sociale. În concluzie, chiar dacă traversăm un context pozitiv ca receptivitate și intenție a populației, este clar că, la nivel de țară, venim la dentist în stadii avansate, pentru a trata și nu pentru a preveni și avem, astfel, încă foarte mult de construit pentru a asigura sănătatea dentară a românilor. Noi vom continua ceea ce am făcut în ultimii ani - să educăm și să venim mai aproape de oameni pentru a le asigura o abordare medicală integrată, de la primul dinte până la sfârșitul vieții. Însă, pentru o adresare profundă a problemelor, este nevoie de o schimbare sistemică și de un efort comun al nostru, medicilor și antreprenorilor din domeniu și al autorităților. ", arată Ionuț Leahu, CEO și fondator Clinicile Dentare Dr.Leahu.

63% dintre români intenționează să ajungă la medicul stomatolog în 2023, iar ca motive pentru considerare sunt: consultațiile (80%), tratarea cariilor (57%), radiografii (48%), detartraj (peste 46%). Autodiagnosticarea rămâne cel mai important factor pentru care oamenii nu vor ajunge la dentist anul acesta - 78% declară că nu au probleme stomatogice. De asemenea, 41% spun că au o situație financiară cel puțin strictă în această perioadă și că nu au bani suficienți, iar 25% că nu au timp. Rezultatele studiului arată și că peste 53% dintre oameni își manifestă un interes ridicat pentru abonamentele stomatologice oferite de angajatori, iar 27% și-ar achiziționa personal un abonament în următoarele 12 luni.

Studiul a fost realizat în ianuarie 2023 la nivel național împreună cu KANTAR, pe un eșantion de peste 1.000de persoane (55% mediul urban, 45% mediul rural, în procente egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional) și prezintă comportamentul pacientului român din ultimul an, fiind barometrul care surprinde schimbările în privința accesării serviciilor stomatologice.

Concluzii macro privind comportamentul de consum al românilor din ultimii 5 ani:

• Evoluție pozitivă privind vizitele la stomatolog în rândul copiilor - semnificativ mai mulți români declară că merg cu copiii la medicul dentist, de la 67% în 2018, procentul ajungând la 72% în 2022.

• Tot mai mulți români înțeleg importanța profilaxiei - dacă în 2018, 74% vizitau medicul dentist pentru controale generale, intenția pentru 2023 este de 80%.

• Autodiagnosticarea reprezintă în continuare o problemă - dacă în 2018 procentul celor care declarau că nu merg la medicul stomatolog pentru că nu au probleme stomatologice ajungea la 65%, în 2023, procentul declarat crește până la 78%.

• Încrederea în medicul dentist ca motiv de a alege o clinică a crescut, de asemenea, de la 90% în 2018, la 96% în 2022.

• Nevoia de proximitate a crescut de la 12,2% în 2018, la 19% în 2022.

Foto: Dreamstime.com.