​Revizuirea în sus a taxei clawback ca urmare a solicitarilor Comisiei Europene reprezintă „o reală tragedie pentru pacienții români”, deoarece „va genera discontinuități mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienților cu medicamente din producția internă, punând sub semnul întrebării continuarea activității majorității producătorilor de medicamente din țară”, afirmă Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

MedicamenteFoto: Hriana | Dreamstime.com

Comisia Europeană cere creșterea taxei clawback pentru producătorii autohtoni, care plătesc mai puțin decât producătorii străini

Comisia Europeană a solicitat autorităţilor române anularea taxei de clawback reduse în mod special, la 15%, pentru medicamentele originare din România, iar Guvernul s-a angajat ca la începutul acestui an să adopte un proiect de lege în acest sens, potrivit Profit.ro.

În anul 2020, Parlamentul a decis reducerea taxei de clawback pentru producătorii români de medicamente, printr-un amendament propus de PSD, astfel încât, pentru medicamentele produse în România, contribuţia trimestrială să fie redusă la 15% din valoarea consumului centralizat comunicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă este vorba despre medicamente generice sau inovative.

Pentru medicamentele produse în afara ţării, taxa clawback este de 20% în cazul medicamentelor generice şi 25% pentru cele inovative.

Producători: Creșterea taxei va genera discontinuități mult mai mari în aprovizionarea pacienților cu medicamente din producția internă

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) consideră, însă, că solicitarea Comisiei Europene „dacă nu este abordată cu profesionalism de către Guvernul României, va genera discontinuități mult mai mari decât în prezent în aprovizionarea pacienților cu medicamente din producția internă, punând sub semnul întrebării continuarea activității majorității producătorilor de medicamente din țară.”

Producătorii de medicamente mai spun că „taxa clawback, o taxă pe venituri unică în industria de medicamente, este platită încă din 2011 de producători in condițiile în care prețurile medicamentelor sunt impuse de Ministerul Sănătății, astfel încât nici o parte a taxei nu poate fi absorbită în prețul de vanzare al medicamentelor. Așadar, apare un fenomen pervers, medicamentele nu se pot scumpi, însă vor dispărea din piață, pentru că aplicarea unei taxe clawback în creștere va duce la prăbușirea rentabilității produselor farmaceutice, iar producătorii nu vor avea altă soluție decât să le scoată din portofoliu. Acest fenomen a dus deja la retragerea multor produse din nomenclator și creează reale probleme pacienților în a-și asigura continuitatea la tratamente însă, în contextual actual, în care începând cu 2022 au crescut prețurile la materii prime, materiale și utilități, impactul va fi și mai dramatic”.

România este dependentă în proporție de 80% de importuri de medicamente

Producătorii autohtoni de medicamente mai spun că o taxă similară a fost introdusă recent în Ungaria, sub formă de taxă de solidaritate, însă „ea are o valoare de maximum 8% și doar pentru cifre de afaceri foarte mari. În România, producătorii plătesc taxa clawback de 15%, disproporționat de mare, taxa fiind la cel mai inalt nivel din UE”.

Producătorii români de medicamente susțin, de asemenea, că taxa clawback este „motivul pentru care industria romanească de medicamente nu a înregistrat progrese semnificative în ultimii 10 ani, România devenind dependentă de importuri în proportie de 80%, iar efectele s-au văzut, inclusiv în problemele de aprovizionare cu medicamente specifice de sezon”.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) face apel la premierul Nicolae Ciucă si la ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, „să abordeze cu maximă prudență și profesionalism solicitarea Comisiei Europene, în contextul specific al problemelor pe care le au pacienții și industria din România. Luarea unei decizii de revizuire în sus a taxei clawback pentru fabricile de medicamente din țară, care produc medicamente generice, la prețuri accesibile, înseamnă compromiterea gravă a accesului pacienților la medicamente și un efect negativ asupra unui sector economic care are nevoie de sprijin și nu de măsuri fiscale împovărătoare”.

Foto: Dreamstime.com.