​Care sunt necesitățile medicilor pentru scurtarea traseului pacientului oncologic și cum pot contribui pacienții la îmbunătățirea diagnosticării și a îngrijirii medicale? Un diagnostic prompt și corect este una dintre cheile problemei: „Sunt întrebări pe care ni le punem și noi și încercăm să găsim o variantă de a diagnostica și trata cât mai rapid pacienții, pentru că știm cu toții că timpul nu este în favoarea noastră într-o boală oncologică. De aceea e foarte important un diagnostic prompt, în timp, corect, complet”, subliniază dr. Daniela Zob, șefa secției Oncologie Medicală 1 la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” din București.

Pacient și medicFoto: Megaflopp | Dreamstime.com

O altă soluție importantă este reprezentată de cartografierea instituțiilor, „să putem să adresăm pacienții fără să sunăm la nesfârșit colegii - să știm exact unde și ce se face”: „Cred că vom putea începe cu ceea ce deja se intenționează a se realiza la nivelul Ministerului Sănătății - o cartografiere a instituțiilor și o transparență a acestei cartografieri, adică să știm exact ce face fiecare instituție, astfel încât să putem să adresăm pacienții fără să sunăm la nesfârșit colegii - să știm exact unde și ce se face. De exemplu, am avut de curând un pacient cu neoplasm pancreatic care a trebuit confirmat prin biopsie realizată prin eco-endoscopie. Știm cu toții că eco-endoscopia nu se face peste tot, în mod special pentru biopsia pancreasului și așa mai departe. O transparență a acestor instituții unde se realizează aceste tipuri de biopsii este foarte importantă și există la Ministerul Sănătății această cartografie, dar care sigur că trebuie actualizată”, a declarat dr. Daniela Zob în cadrul dezbaterii „Onco - Meet the experts”, organizată de Revista Politici de Sănătate și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

„Cred că asta este soluția rapidității în primul rând, precum și implicarea medicilor de familie, care uneori sunt îngropați în birocrația hârtiilor, raportărilor și a multiplelor bilete de trimitere. Vrei să faci, de exemplu, un tomograf complet și este nevoie de 4-5 bilete de trimitere, când ar trebui să fie de ajuns unul singur. Aaceastă scădere a birocrației, în care ne pierdem foarte mult timp, ar însemna timp în plus pentru pacienți, ar însemna timp în plus al medicului de familie, care ar putea să fie sprijinul nostru în mod special în primii pași”, adaugă șefa secției Oncologie Medicală 1 la Institutul Oncologic din București.

Pot contribui pacienții la îmbunătățirea diagnosticării și a îngrijirilor medicale?

Pot contribui pacienții la îmbunătățirea diagnosticării și a îngrijirilor medicale? Da, este răspunsul medicului Daniela Zob:

„Pacienții ne-ar putea ajuta printr-o informare pacient-pacient. Cred că asociațiile de pacienți pot face campanii, astfel încât și pacienții să știe ce se poate face, pentru că internetul e plin de de informații care nu sunt de foarte multe ori corecte. Cred că aici este foarte important rolul asociațiilor de pacienți: să aducă informații corecte către pacienți, să fie vizibile, să facă o conștientizare pentru screening, să schimbe mentalitatea publicului larg să se ducă, de exemplu, să-și facă aceste teste de screening.”

Funcționează cu adevărat echipa multidisciplinară pluri-patologie în România?

Există numeroși pacienți cu patologii multiple, pe lângă cea oncologică, care au nevoie de o echipă multidisciplinară. Funcționează cu adevărat echipa multidisciplinară pluri-patologie în România?

„O să încep prin a spune că trebuie să fim mai mulți”, spune dr. Daniela Zob. „Este foarte mic numărul medicilor de orice fel de specialitate, iar numărul oncologilor este infim față de necesarul populațional. În plus, spitalele multi- profil au un avantaj, pentru că în momentul în care pacientul ajunge într-un astfel de spital, unde există o secție de oncologie, cu siguranță va fi ușor consultat și de celelalte specialități. Nu cred că există niciun oncolog medical care să nu aibă această echipă multidisciplinară, pentru că dintotdeauna pacienții noștri nu au avut numai cancer. Dintotdeauna pacienții noștri au avut probleme cardiace, pulmonare, au avut nevoie de chirurg și așa mai departe.”

Dr. Daniela Zob spune că a crescut, ca medic, cu echipa multidisciplinară: „Perioada de rezidențiat mi-am făcut-o în Institutul Oncologic, unde pacientul era consultat numai în echipă cu chirurg, radioterapeut, oncolog. Sigur că echipa multidisciplinară înseamnă și restul specialităților implicate în managementul întregului organism al pacientului. În Institut, avem cardiolog supraspecializat în patologia cardiacă asociată neoplaziilor, avem pneumolog, medici care fac bronhoscopii și așa mai departe. Din păcate, în spitalele județene sau în policlinicile unde nu există aceste specialități e mai complicat, pentru că pacientul trebuie să se ducă și la cardiolog, și la pneumolog și să-și facă programare peste tot.”

Potrivit medicului, echipele multidisciplinare funcționează deja, dar acest lucru se întâmplă în centrele mari: „S-a tot discutat în ultima vreme de organizarea unor centre regionale de oncologie, astfel încât pacientul, când se duce într-un centru mamă, să aibă făcut tot ce este necesar și apoi să fie trimis pentru a continua tratamentul către un serviciu care nu are toate posibilitățile. În momentul în care intervine ceva, pacientul poate fi retrimis către centrul mamă. Cred că ar fi funcționarea cea mai bună pe care o putem avea în condițiile acestei lipse mari de de personal medical, și personal auxiliar. Răspunsul este că aceste echipe multidisciplinare există, funcționează în centrele mari. Dacă vorbim de policlinicile mai izolate, colegii de acolo trimit pacienții către noi când au probleme.”

Foto: Dreamstime.com.