Este indicat să ajungem la medicul oftalmolog de fiecare dată când observăm modificări de vedere, cantitative sau calitative. Am stat de vorbă cu Dr. Mrini Moulay Hicham, medic specialist oftalmolog, specialist în chirurgia cataractei și chirurgia refractivă în cadrul Mrini Eye Hospital Constanța, despre afecțiunile de vedere obișnuite și cum se poate trata cataracta.
1. Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni ale vederii? Le putem preveni?
Depinde la ce grupă de vârstă ne referim. La copii povestim cel mai des despre viiciile de refracție care au nevoie de corecție optică, iar părinții le observă când încep copiii școala sau grădinița. La adultul tânăr, presbiopia nu iartă pe nimeni și mai devreme sau mai târziu toți vor avea nevoie de o vizită la oftalmolog. La o persoană vârstnică, cel mai frecvent ne întâlnim cu cataracta și/ sau glaucomul. La toate acestea se adaugă și patologiile inflamatorii sau infecțioase care au nevoie de consult și tratament și care pot apărea la orice vârstă.
Putem spune, cu date concrete că, la nivel mondial nu doar local, cataracta este cea mai frecvent întâlnită afecțiune oculară și este principala cauză de orbire, dacă rămâne netratată.
Și da, putem preveni mare parte dintre afecțiuni, dacă mergem regulat și din timp la un consult oftalmologic. Fără să încurajăm sau să ne bucurăm că se întâmplă așa, trebuie să recunoaștem că ochelarii se cumpără și de la magazin sau din piață, tratamente se fac și de pe Google sau după ce i-a facut bine vecinei de la 3. Când apare presbiopia întindem mai mult brațele pentru că este greu să acceptăm că îmbătrânim și amânăm consultul.
2. Când ar trebui să ajungem la medicul oftalmolog? Cum a evoluat în ultima vreme numărul pacienților care ajung la oftalmolog?
Este indicat să ajungem la medicul oftalmolog de fiecare dată când observăm modificări de vedere, cantitative sau calitative, când observăm inflamații, dureri, ochi roșu sau orice alt disconfort local. Să evităm să ne autotratăm cu ajutorul ”doctorului Google”. În afara acestor vizite absolut necesare, noi recomandăm tuturor să meargă anual la un control de rutină, copiii, înainte de a merge la școală. Toți adulții sănătoși fără boli asociate ar fi indicat să facă un control în jurul vârstei de 40 de ani, pentru că atunci se instalează presbiopia și, cel mai probabil, vor avea nevoie de ochelari. Toți cei care au diagnosticate boli sistemice, care au și manifestări oculare, să își facă programare și să vină la control imediat ce li s-a diagnosticat boala de bază (diabet, HTA, patologii endocrine). Toți cei care au rude diagnosticate cu glaucom să vină la un consult de rutină după vârsta de 50 de ani, chiar dacă nu au manifestări oculare. Glaucomul se manifestă în șoaptă, neobservat, treptat, și în absența tratamentului duce la orbire fără posibilitate de recuperare.
Cu cât este pus diagnosticul mai devreme și se începe tratamentul corect, boala este ținută sub control, recuperarea este mai ușoară. Dacă ne referim la o intervenție chirurgicală, cu cât se întâmplă mai devreme în evoluția bolii, cu atât este mai ușor pentru chirurg, iar riscul de incidente intraoperatorii este mult mai mic sau absent.
Nu am sesizat să existe fluctuații în numărul pacienților care apelează la serviciile noastre. Am observat, și cu siguranță este cunoscut acest aspect, că există diferențe de adresabilitate în rândul pacienților din mediul urban comparativ cu cei din mediul rural. Pacienții din mediul urban au fost întotdeauna mai conștiincioși, însă nu doar acest aspect face diferența. Intervine accesul la informație, la servicii medicale, educația.
Este nevoie de un efort colectiv, al sistemului sanitar și al societății, pentru crearea unei infrastructuri care să asigure accesul la informație și la servicii medicale pentru locuitorii din mediul rural sau din comunitățile defavorizate. Am participat de-a lungul timpului la acțiuni dedicate acestor pacienți. Am făcut și continui să fac tot ce pot și ține de clinica noastră, însă cu o floare nu se face primăvară. Este nevoie să ne implicăm mai mulți și mai mult.
3. Să luăm de exemplu cataracta. Ce este aceasta? Ne puteți explica cum apare această afecțiune a vederii?
Cataracta apare atunci când lentila naturală a ochiului se opacifiază și nu mai permite luminii să ajungă la retină. De regulă, lumina traversează cristalinul transparent și focalizează imaginea în partea din spate a ochiului, pe retină. Pe măsură ce cristalinul se opacifiază, lumina este blocată sau, dacă traversează cristalinul, se împrăștie și astfel scade calitatea vederii. În general, cataracta apare la persoanele în vârstă, însă există și cazuri de cataractă infantilă, cataractă congenitală și cataractă apărută ca urmare a unor traume, îmbolnăviri, medicamente sau a expunerii prelungite la radiații UV. Moștenirea genetică poate juca un rol important în apariția cataractei.
4. Care sunt primele simptome pe care le simte o persoană cu cataractă și de ce este important să ajungă cât mai repede la medicul oftalmolog?
Cataracta nu este o boală cu manifestări acute. Nu observăm dintr-odată că nu mai vedem. Manifestările apar treptat, ne obișnuim cu ele și, de multe ori, se ajunge în stadii avansate la consult.
Pentru a depista cataracta este nevoie să urmărim câteva simptome: scădere progresivă a vederii, vedere încețoșată, halouri la lumină, vedere dublă la ochiul afectat, vedere nocturnă slabă, dificultate în desfășurarea activităților obișnuite la lumină slabă, sensibilitate la lumină, perceperea culorilor mai șterse, îngălbenite.
Așa cum am amintit și mai devreme, cu cât pacienții ajung mai repede la medic pentru a trata cataracta, cu atât intervenția chirurgicală este mai rapidă, recuperarea mai ușoară și efectele secundare, infime.
5. Cataracta poate fi tratată. Ce soluții de tratament există?
Ajung la noi pacienți cărora li se recomandă tratament cu picături pentru „încetinirea” cataractei. Nu există așa ceva! Singurul tratament disponibil care vindecă în totalitate cataracta, este cel chirurgical.
6. Se tem pacienții de operația de cataractă și ce le spuneți pentru a-i convinge că nu au de ce să se teamă?
Da. Frica este principala cauză pentru care pacientul din România nu ajunge la medic. Frica de diagnostic, frica de tratament, frica de medic efectiv, frica de lipsă de bani sau frica de necunoscut.
Întâlnim des pacienți care se tem de operația de cataractă, dar îi intâlnim și după operație când toți spun la fel: ”dacă știam că totul e atât de simplu nu aș fi amânat nici măcar o clipă”. Folosim mesajele lor și încercăm să le facem cunoscute celor care încă stau și își fac curaj.
Povestim mult cu ei, le spunem pas cu pas ce urmează să se întâmple în timpul intervenției care durează 10 minute și în timpul căreia nu simt durere deloc. Le arătăm video-uri cu animații sau cu pacienți care au trecut prin experiențe similare.
O bună informare înseamnă încredere. Important este să avem răbdare și să fim conștienți că toți, chiar și noi medicii, avem frici și avem nevoie de ajutor să le depășim.
7. Ne puteți explica pas cu pas operația de cataractă?
Pacientul este mai întâi anesteziat local cu picături. După ce ochiul va fi complet anesteziat, medicul va face o incizie de aproximativ 2 mm prin care cristalinul opacifiat va fi dizolvat și absorbit cu ajutorul unui aparat special numit facoemulsificator. În locul lui va fi introdus cristalinul artificial transparent, care va rămâne pentru totdeauna în interiorul ochiului. După intervenția chirurgicală se aplică un pansament peste ochiul operat.
Pacientul revine a doua zi pentru consult și îndepărtarea pansamentului.
8. Ce beneficii aduc cristalinele de ultimă generație? Ce înseamnă un cristalin multifocal? Care e diferența între un cristalin trifocal și unul pentru vedere extinsă?
De-a lungul timpului s-au schimbat multe în chirurgia cataractei, de la aparate la tehnica operatorie, iar dacă este să vorbim doar despre cristalinele artificiale, s-a schimbat tot ce era nevoie să se schimbe: design, material, mecanism de acțiune. Ce a fost foarte bun de la început, s-a păstrat. Ca-n viață :).
Dacă mă întrebați ce caut la cristalinele de ultimă generație cu care lucrez și cum aleg cristalinele pe care le folosesc în clinică, răspunsul poate avea nuanțe. Materialul cristalinului este foarte important pentru că în funcție de el se poate dezvolta sau nu, în timp, opacifierea secundară care necesită reintervenția cu laser. Comportamentul intraoperator al implantului precum și poziția lui finală în ochiul pacientului, depind mult de material. Apoi, felul în care este construit cristalinul determină rezultatul refractiv final, adică după operație obținem rezultatul pe care l-am estimat înaintea operației. Cristalinele de ultimă generație, cele de calitate, pun laolaltă un material care împiedică apariția cataractei secundare, un comportament previzibil intraoperator fără surprize la implantare și rezultate consistente și corecte postoperator.
Cristalinele artificiale sunt de mai multe tipuri:
- Monofocal – asigură vedere bună la distanță; este nevoie de ochelari la vederea intermediară și de aproape.
- EDoF sau cu vedere extinsă – asigură vedere bună la distanță și intermediar; în funcție de stilul de viață și prefrințele individuale este posibil să fie nevoie de ochelari pentru activitățile de detaliu.
- Multifocale – asigură vedere bună la toate distanțele și o independență crescută față de ochelari.
Toate aceste modele au și varianta torică destinată corecției astigmatismului.
Astigmatismul este o formă neregulată a corneei. În loc să fie rotundă, e ovală la cei cu astigmatism. Au nevoie de corecție cu cilindru la ochelari sau lentile de contact și de cristaline torice dacă vorbim de implant intraocular.
Dacă ne referim doar la multifocal/ trifocal și cristalin cu vedere extinsă, le-aș împărți simplu astfel:
- Multifocal: asigură un grad crescut de independență față de ochelari la orice distanță, însă în cazul unor pacienți există posibilitatea ca postoperator să apară fenomene optice reziduale de tipul halourilor sau a razelor strălucitoare împrăștiate în jurul surselor luminoase.
- Cristalin cu vedere extinsă (EDoF): asigură un grad crescut de independență față de ochelari pentru vederea la distanță și intermediară, însă există posibilitatea să apară nevoia de corecție mică în cazul activităților de detaliu; avantajul este că postoperator nu există fenomene optice reziduale.
Toate aceste aspecte sunt explicate pacientului înainte de alegerea cristalinului.
9. Cum pot alege pacienții cristalinul potrivit pentru ei?
Pacienții nu pot alege singuri. Ei au nevoie de informații clare pe care le pot primi de la specialist, fie el medic sau optometrist. Important este să meargă la un consult oftalmologic, să ofere răspunsuri clare la toate întrebările care îi sunt adresate, chiar dacă la prima vedere pot părea fără legătură cu consultul medical.
Alegerea cristalinului final spre a fi implantat se face ținând cont de două mari aspecte:
- Patologii oculare asociate care pot fi determinate doar în urma consultului și a investigațiilor; în funcție de tipul și stadiul afecțiunilor asociate, se va alege tipul de cristalin potrivit pentru respectivul pacient. Există situații în care anumite tipuri de cristaline artificiale nu sunt indicate sau nu ar aduce nimic în plus la vederea pacientului respectiv, caz în care se va merge pe un cristalin monofocal.
- Stilul de viață al pacientului, care are particularitățile lui. În funcție de acesta, la care se adaugă meseria, preferințele, hobby-urile și activitățile de timp liber pe care le desfășoară pacientul, se alege cel mai potrivit model de implant artificial.
10. Cat de repede își recapătă pacienții vederea după operație? Se poate spune ca aceasta afecțiune este vindecată total după operație?
În cazul unei cataracte legate de vârstă, fără alte boli asociate, vederea se recuperează în totalitate postoperator. Practic, după îndepărtarea pansamentului pacientul vede. Există situații în care câteva zile vederea este puțin tulbure, dar este normal și se recuperează.
În cazul cataractelor ce au patologii asociate, au apărut în contextul unor boli sistemice sau pacienții au ajuns la noi în stadii foarte avansate, există riscul ca recuperarea vederii să nu fie de 100%.
11. Ce trebuie să facă pacienții în perioada de recuperare?
Pacienții își pot relua imediat activitățile obișnuite, însă este necesar să păstreze ochiul curat și să evite apăsarea, lovirea sau frecarea lui pe toată perioada recuperarii. De asemenea, este important să evite efortul fizic intens, praful sau vântul puternic. Este nevoie să aibă grijă de ei cateva zile.
12. Ce alte afecțiuni ale vederii pot fi corectate în timpul operației de cataractă?
Împreună cu cataracta se poate trata astigmatismul, astfel încât, postoperator, pacientul să nu mai aibă nevoie de corecție cu cilindru.
În funcție de opțiunea pacientului, postoperator poate să devină independent de ochelari, pentru că se poate alege acel tip de cristalin artificial care să permită și tratarea viciilor de refracție asociate.
În cazul în care există și glaucom, se poate face intervenție combinată cu tratament al glaucomului. De asemenea, dacă există patologii retiniene care necesită tratament chirurgical, se pot trata concomitent sau în timpi separați, în funcție de complexitate.
13. Cum au evoluat în ultima perioadă inovațiile medicale în cazul oftalmologiei?
Au evoluat așa cum au evoluat toate în jurul nostru. Cristalinele au devenit mai performante. Dacă inițial existau doar cristaline monofocale care necesitau o incizie extinsă, acum tehnologia cristalinelor a dus până la apariția celor care asigură vederea clară la toate distanțele și care se implantează printr-o incizie de 2 mm care nu are nevoie de sutură.
În urmă cu 10 ani nu era posibilă corecția în totalitate a astigmatismului. Acum se poate face cu acuratețe maximă pentru că există aparate digitale care calculează și marchează axul de implantare. Cum nouă ne place să ținem pasul cu evoluția tehnologiei, firește că folosim acest tip de aparat în clinică.
Nu doar atât, foarte curând va fi instalat în clinică un laser care are capacitatea de a trata/ abla o dioptrie în mai puțin de 2 secunde. Tratamentele laser au devenit extrem de performante. Ochiul nu este atins și în câteva minute sunt rezolvate câteva dioptrii de astigmatism, hipermetropie sau miopie.
Aparatele de diagnostic au ajuns la performanțe remarcabile. Sunt capabile să indice planul de tratament personalizat, la fel de fidel precum amprenta unui deget :).
Tehnologia evoluează cu viteza luminii și facem tot ce putem să ținem pasul cu ea. Companiile cu care colaborăm sunt cele de top din industria chirurgiei oftalmologice, la nivel mondial. Astfel, pacienții au parte de tratamente comparabile cu cele din străinătate. Pe alocuri poate chiar mai performante.
14. Care sunt cele mai mari provocări ale unui medic oftalmolog?
Faptul că țin în mână, zilnic, fericirea pacienților mei. Sunt câteva zeci în fiecare zi și fiecare dintre ei îmi încredințează vederea lor, adică unul dintre cele mai importante simțuri.
Nu este loc de greșeală. Responsabilitatea este uriașă și uneori devine copleșitoare.
În 15 ani de activitate am încercat și cred că am reușit să fiu tot mai bun de la o zi la alta. Congrese, studii, conferințe medicale... informația despre care povesteam trebuie să plece de la mine către pacient. Cum să pot oferi dacă nu acumulez?! Cunoștințele mele înseamnă încrederea pacientului în mine, implicit în actul medical pe care îl practic.
15. Este nevoie în continuare de educație medicală cu privire la afecțiunile de vedere?
Cu siguranță.
Frica este motivul principal pentru care pacienții nu vin la medic sau amână intervențiile chirurgicale, motiv pntru care cataracta netratată rămâne principala cauză de orbire la nivel mondial.
Pe locul imediat următor este lipsa de informație.
Să îți dau câteva exemple concrete: pacienții nu știu că operația de cataractă durează 10 minute și este tratată ușor și fără durere. Nu știu că glaucomul evoluează treptat, nu este observat și ajung la consult când este prea târziu și nu se mai poate face nimic pentru recuperarea vederii pierdute. Nu știu că diabetul necontrolat vine cu manifestări oculare și de multe ori ajung la medic când retina este foarte afectată și nu există foarte multe opțiuni de tratament.
Este nevoie de campanii periodice de informare, pe diverse teme, cu reluarea subiectelor de interes și noi facem asta. Încercăm să ne informăm pacienții cu privire la riscurile la care se expun dacă amână consultul medical, să explicăm în limbaj nemedical atât manifestările diverselor patologii oculare, cât și tratamentul la care pot avea acces dacă aleg să se programeze. Toate aceste informații ajung la acei pacienți care ne vizitează pe site sau ne urmăresc în social media. Rămân toți ceilalți la care este nevoie să ajungeți voi sau societatea civilă. Informația este vitală, informarea este esențială și este nevoie să o oferim fiecare cât putem de bine.
Articol susținut de Alcon
