​În cei doi ani de pandemie, identificarea precoce și tratamentul multor patologii, inclusiv a celor respiratorii, a trecut pe un plan secundar, atât pentru profesioniștii din domeniul sănătății, cât și pentru pacienți. Odată cu depășirea principalelor provocări pe care le ridică pandemia, este esențial să reluăm eforturile de diagnosticare cât mai precoce a diferitelor boli cronice, deoarece initierea tratamentului lor în timp util poate face diferența în bine pentru calitatea vieții pacienților.

Farnaz MarzbanFoto: Boehringer Ingelheim

Am discutat despre importanța acestei abordări și provocările specifice afecțiunilor respiratorii cu Farnaz Marzban, manager regional de marketing pentru Europa Centrală și de Est (ECE) al Boehringer Ingelheim – una dintre companiile farmaceutice globale care pune accent pe bolile respiratorii.

Farnaz Marzban: Tradiția companiei Boehringer Ingelheim în dezvoltarea medicamentelor pentru bolile respiratorii se întinde pe mai bine de o sută de ani. În 1921 aveam deja viziunea de a transforma îngrijirea respiratorie și devenisem de fapt lideri globali în acest domeniu. Între timp, Boehringer Ingelheim a împins limitele inovației și cercetării științifice pentru a crea soluții de tratament pentru întreaga gamă de boli respiratorii, inclusiv boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul și fibroza pulmonară. Accentul a fost întotdeauna pe îmbunătățirea calității vieții pacienților care suferă de aceste boli respiratorii și, de asemenea, să le permitem să aibă un stil de viață mai independent.

Desigur, pe de altă parte, căutăm să sprijinim profesioniștii din domeniul sănătății pentru a avea o soluție bună de tratament pentru pacienții lor. Toate aceste tratamente sunt dovada angajamentului nostru de a continua să venim cu soluții pentru ca pacienții cu probleme respiratorii să trăiască o viață plină.

Când vorbiți despre pașii următori, credeți că tratamentele în acest domeniu pot fi îmbunătățite?

Categoric. În timp ce sărbătorim realizările noastre din ultima sută de ani, de care suntem foarte mândri, suntem, de asemenea, conștienți că, în întreaga lume, un miliard de oameni suferă de aceste boli respiratorii diverse și mai este mult de făcut pentru a ii ajuta acești pacienți și pe profesioniștii din domeniul sănătății. Acest ajutor poate veni prin continuarea cercetării și dezvoltării pentru a îmbunătăți înțelegerea noastră asupra bolilor respiratorii în zonele cu nevoi nesatisfăcute și în grupul de pacienți greu de tratat. După cum știți, Boehringer Ingelheim este o companie de familie, care isi planifică activitatea pe termen lung. Lucrăm cu pasiune pentru a găsi tratamente pentru pacienții greu de îngrijit, în special pentru bolile fibrotice ale plămânilor, pielii și articulațiilor, iar scopul este să avem și un tratament de primă clasă. De asemenea, ne bazăm pe colaborarea noastră pe termen lung cu asociațiile de pacienți, cercetătorii acestora, profesioniștii din domeniul sănătății, autoritățile din domeniul sănătății, pentru a aduce acest tratament pacienților în cel mai scurt timp.

„O boală fibrotică afectează foarte mult viața unui pacient, din punct de vedere emoțional și fizic. Pacienții cu aceste afecțiuni necesită un spectru mai larg de servicii medicale, abordate într-un cadru multidisciplinar specializat”

Există, așadar, o relație strânsă între compania dumneavoastră și specialiștii pentru ca aceștia să înțeleagă cum acționează aceste noi tratamente. Vă întreb acest lucru pentru că știu că ați lansat recent un nou tratament pentru fibroza pulmonară și am vrut să înțeleg rolul pe care îl joacă această nouă indicație în planurile generale ale Boehringer Ingelheim.

Așa este. Fibroza pulmonară idiopatică (IPF) este o zonă de terapie strategică pentru Boehringer Ingelheim. O boală fibrotică afectează foarte mult viața unui pacient, din punct de vedere emoțional și fizic. Pacienții cu aceste afecțiuni necesită un spectru mai larg de servicii medicale, abordate într-un cadru multidisciplinar specializat.

În multe țări, inclusiv România, cadrul de îngrijire nu este suficient de specializat pentru acești pacienți. Pentru a avea o abordare multidisciplinară, medicii din diverse specialități trebuie să se întâlnească, să aibă o discuție și să găsească cel mai bun tratament pentru pacient, deoarece IPF necesită un tratament complex. Încă din 2015, am dezvoltat prima terapie pentru a susține fibroza pulmonară, iar recent am primit aprobarea pentru un tratament pentru SSc-ILD, adică boală pulmonară interstițială asociată sclerodermiei. Fibroza pulmonară idiopatică (IPF) afectează aproximativ 3 milioane de oameni, în timp ce SSc-ILD este de aproximativ 2,5 milioane de oameni, iar boala pulmonară fibrozantă progresivă (PF-ILD) afectează 5 milioane de oameni. Prin urmare, dezvoltarea de noi terapii în acest domeniu este esențială și suntem mândrim că redefinim paradigma de tratament în acest domeniu.

Având în vedere că tratamentul disponibil în prezent se concentrează pe controlul simptomelor și pe reducerea riscului, trebuie să lucrăm și la maximizarea eficacității acestor terapii, punând accent pe diagnosticul precoce și pe un tratament personalizat pentru pacient. Un lucru este sigur – Boehringer Ingelheim nu va renunța niciodată la angajamentul său de a cerceta fibroza pulmonară și sperăm că într-o zi vom avea o terapie care să pună capăt acestei boli devastatoare, care pune viața în pericol.

Acele tratamente despre care ați vorbit, sunt disponibile și aici, pe plan local, pentru pacienții români?

Da, dar mă voi intoarce la întrebare puțin mai încolo. Când vorbim despre disponibilitate vorbim despre un sistem foarte complex. După cum știți, accesul și decontarea rămân un subiect fierbinte pentru unele țări europene, inclusiv România. Anul acesta, în aprilie, am văzut raportul anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), care se numește W.A.I.T. – timpul de așteptare pentru accesul la terapii inovatoare – și analizează accesul pacienților la medicamente în toată Europa, acoperind 39 de țări europene și 160 de medicamente inovatoare.

Din păcate, rezultatele studiului au continuat să sublinieze disparitățile dintre țările europene. De exemplu, timpul până la disponibilitate în majoritatea cazurilor este înțeles ca intervalul dintre autorizația de punere pe piață și data disponibilității pentru pacienți, ceea ce înseamnă că așteptarea până la decontare a crescut dramatic, în medie, la 511 zile. Prin comparație, când vorbim de țări, Germania este în top, cu 133 de zile. Din păcate, România este mult în urmă, cu 899 de zile.

Asta înseamnă, desigur, că există și alte bariere și probleme legate de acces, politica de prețuri, întârzierile de decontare din cauza condițiilor bugetare, a evaluării accesului pe piață și așa mai departe, dar există un angajament foarte puternic din partea industriei farmaceutice și, de asemenea, din partea autorităților să abordeze toate aceste bariere în viitorul apropiat.

Revenind la întrebare, noi, cei de la Boehringer Ingelheim, suntem foarte norocoși să putem furniza toate aceste medicamente pentru tratamentul bolilor respiratorii în majoritatea țărilor europene, inclusiv în România, așa că răspunsul la întrebarea dumneavoastră este „da”. Avem acest tratament și a fost un efort mare pentru factorii interesați pe plan intern – din cadrul diviziilor Boehringer Ingelheim pentru boli respiratorii și acces pe piață – să stabilească un parteneriat cu autoritățile române pentru a realiza acest lucru. Aceasta înseamnă că în acest moment suntem bucuroși să spunem că pacienții din România au acces la acest tratament pentru fibroza pulmonară idiopatică și că privim cu încredere în viitor.

”Ambiția noastră este să transformăm viața pacienților și pentru a face acest lucru trebuie să înțelegem nevoile lor, iar acest lucru nu poate fi realizat fără implicarea medicilor”

Când vorbim de specialiști, pentru că ați vorbit despre necesitatea unirii forțelor în acest tip de tratament nou inovator, găsiți deschidere în România din partea specialiștilor? Sunt ei dispuși să lucreze împreună pentru binele pacientului?

Da. În general, compania Boehringer Ingelheim este renumită printre medici. La Boehringer Ingelheim, ambiția noastră este să transformăm viața pacienților și pentru a face acest lucru trebuie să înțelegem nevoile lor, iar acest lucru nu poate fi realizat fără implicarea medicilor. Obiectivul nostru este să formăm parteneriate cu societăți profesionale, precum Societatea Română de Pneumologie, sau cu asociațiile de pacienți. Boehringer Ingelheim este dornică să sprijine tinerii medici, încurajându-i să urmeze o carieră în îngrijirea respiratorie, de aceea avem atât de multe programe de instruire pentru testarea funcției pulmonare sau instruire în imagistica toracică în parteneriat cu experți din întreaga lume. Avem și o caravană în orașele și zonele rurale din România pentru a sprijini stabilirea acelei discuții multidisciplinare despre care am menționat mai devreme, pentru că este important să avem tratamentul potrivit pentru pacient la momentul potrivit.

În calitate de manager regional de marketing, aveți o privire de ansamblu asupra țărilor ECE. În opinia dumneavoastră, care sunt principalele provocări cu care ne confruntăm în România?

Trebuie să realizăm că aceste afecțiuni pun viața în pericol. Nu numai că pacienții se prezintă cu întârziere la pneumologi, dar și diagnosticarea tardivă a bolii pulmonare interstițiale (ILD), precum și timpul de așteptare până la începerea tratamentului sunt principalele provocări în România. Imaginați-vă că un membru apropiat al familiei are această afecțiune, în acest caz chiar și o singură lună va fi crucială pentru a avea un diagnostic adecvat și a începe tratamentul cât mai curând posibil. Dacă îl începi târziu, beneficiile tratamentului sunt reduse.

Știu că aceasta este o problemă în România când vine vorba de inițierea unui tratament, dar și de încredere în eficacitatea unui tratament inovator. Există printre medicii din Romania și medici care nu sunt foarte deschiși către tratamente noi și inovatoare. De aceea, cele mai bune practici din restul UE sunt esențiale pentru acești medici. Le oferiți acest tip de bune practici pentru a le permite să înțeleagă cum funcționează sistemul în alte țări?

Da, facem asta. Boehringer Ingelheim pune accent pe conceptul de centre de bune practici. Aducem medici la centrele de excelență care se ocupă de aceste boli și le oferim ocazia să vadă și să analizeze o gamă largă de cazuistici ILD, pentru a câștiga experiență practică în tratarea acestei afecțiuni. Lucrăm indeaproape cu Universitatea Clinică din Basel, Elveția, dar și cu Centrul Medical Rabin din Tel Aviv, Israel.

Articol susținut de Boehringer Ingelheim