​Creșterea până la 5 sau 7 ani a pedepselor cu închisoarea pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu (pedepsită în prezent cu amendă penală sau 3 luni de închisoare), prevăzută într-un proiect de lege care a trecut de votul Senatului, este criticată dur de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie și de Colegiul Medicilor din România, care atrag atenția că, în timp ce în alte țări, dependența de droguri este tratată ca o tulburare de sănătate mintală, în România, persoanele care consumă droguri sunt considerate „infractori”.

DroguriFoto: Dreamstime

De cealaltă parte, unul dintre inițiatorii proiectului de lege declară pentru HotNews.ro că în dezbaterile din Parlament se va ține cont de toate punctele de vedere, însă atrage atenția că fenomenul consumului de droguri este în creștere în România, iar inițiativa legislativă a luat naștere după un accident produs de un bărbat aflat sub influența drogurilor, soldat cu moartea unei mame și a copilului său.

Pedeapsa pentru deținerea de droguri pentru consum propriu ar putea crește de la amendă sau 3 luni de închisoare până la 5 ani de închisoare

Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, care a trecut deja de votul Senatului, prevede că pedeapsa pentru deținere de droguri de risc pentru consum propriu va fi de la 1 la 5 ani de închisoare, iar pentru droguri de mare risc, de la 2 la 7 ani de închisoare.

Ce se modifică - în prezent, legea privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri prevede că:

• (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

• (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri a fost inițiat de Laurenţiu Dan Leoreanu si loan Cupşa, ambii deputați PNL, și semnat în total de 15 deputați PNL (Alexe Florin-Alexandru, Balint Liviu-Ioan, Burciu Cristina, Burduja Sebastian-Ioan, Ciofu Cătălina, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Cupşa Ioan, Leoreanu Laurenţiu-Dan, Marşalic Jaro Norbert, Roman Florin-Claudiu, Rujan Dumitru, Stângă George-Cătălin, Stoian Maria, Thellmann Christine, Turcan Raluca) și de Luminița Barcari, deputat neafiliat.

Proiectul de lege a stârnit nemulțumirea Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie: „Consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât și de Asociația Americană de Psihiatrie (DSM 5). În România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990”, atrage atenția Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie.

La rândul său, Colegiul Medicilor subliniază faptul că adicția de orice natură reprezintă o afecțiune medicală, iar „o persoană dependentă poate să reînvețe anumite comportamente bune pentru sine, să se structureze mai bine, să înlocuiască comportamente nocive cu unele pozitive, numai prin terapie, ajutor specializat, uneori cu medicație. Din acest motiv, apreciem că incriminarea deținerii anumitor substanțe pentru consum propriu este o măsură în lipsa unor programe specializate privind tratarea dependenței acestora”.

Proiectul de lege și expunerea de motive pot fi consultate integral aici.

Asociația Română de Psihiatrie: „Consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală în alte țări”

Asociația Română de Psihiatrie se opune modificărilor legislative propuse în Parlament și a transmis o scrisoare deschisă în care atrage atenția că, în timp ce în România, consumatorii de droguri sunt tratași ca „infractori”, în alte țări, problema este tratată ca tulburare de sănătate mintală.

Scrisoare deschisă a Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie în legătură cu modificarea legislației în domeniul consumului de substanțe:

„Consumul abuziv și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizația Mondială a Sănătății, în nomenclatorul internațional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât și de Asociația Americană de Psihiatrie (DSM 5). În România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990. Această modalitate de gestionare a fenomenului consumului de droguri a decuplat brutal țara noastră de la politicile și intervențiile evidence-based medicine, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății, UNODC, UNAIDS și Centrul european de monitorizare a drogurilor și adicțiilor (EMCDDA). Aceste prestigioase instituții internaționale recomandă decriminalizarea consumului, investiții în prevenirea și tratamentul dependențelor de droguri comparabile ca mărime cu cele realizate în combaterea fenomenului prin măsuri de poliție și măsuri de tip harm reduction pentru reducerea consecințelor negative asociate consumului atât pentru individ, cât și pentru societate.

De altfel, experiența tuturor statelor europene ne arată că efectul criminalizării și creșterii pedepselor cu închisoarea nu este cel scontat, de diminuare a consumului, ci, dimpotrivă, este însoțit de o creștere a efectelor negative asociate acestui fenomen (infecții cu transmitere parenterală precum HIV și hepatită C, delincvență, ca să nu mai vorbim de pierderile de potențial uman asociate transformării în infractori a unui număr mare de oameni).

Departe de a aproba sau încuraja fenomenul de consum a substanțelor ilegale și distinct de partea penală evidentă a traficului sau vînzării de droguri, referitor la consumul de droguri în sine, ARPP atrage atenția că acesta este un fenomen extrem de complex pe care statele europene responsabile și nu numai, caută să-l tempereze și să-l controleze cu instrumentele sănătății publice, nu prin mijloace coercitive asupra tinerilor care consumă recreațional, nu trimițând oamenii după gratii. De exemplu, experiență Portugaliei, care a decriminalizat consumul personal de droguri din anul 2021 arată că ratele de utilizare au scăzut, iar cazurile de dependență se situează sub media Uniunii Europene. Conform ultimului raport al EMCDDA European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 45% din populația Franței a consumat cel puțin o dată în viață cannabis. Această cifră este situată undeva în jur de 20-30 % pentru orașele mari precum Bucureștiul. Posibilitatea de a criminaliza și spectrul încarcerării unor procente atât de mari de populație este de neconceput în orice țară civilizată și nu are niciun suport științific, moral sau uman.

Solicităm instituțiilor statului să modifice cu celeritate abordarea actuală desuetă și retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori și ”vânați” pentru a fi trimiși după gratii, astfel încât să poată fi tratați ca pacienți ai sistemului de sănătate din România, cu drepturi și servicii conforme nevoilor acestora, în consonanță cu abordarea actuală europeană.

În plus, considerăm absolut necesare și urgente următoarele măsuri în domeniu:

• Mărirea numărului de paturi și/sau crearea de noi secții de tratament de dezintoxicare pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;

• Crearea de centre rezidențiale de terapie post-cură pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;

• Lansarea de finanțări substanțiale, constante pentru organizațiile non-guvernamentale care activează pe teren și oferă deja, de ani de zile, servicii consumatorilor de droguri și au proiecte de informare, prevenire și harm reduction;

• Crearea unui task force / grup de lucru instituțional care să își asume o strategie modernă și integrată a sănătății mintale, cu aplecare către domeniul consumului de alcool și droguri în România, prin mutarea responsabilității instituționale dinspre Ministerul de Interne către Ministerul Sănătății, care are specialiști cu know-how medical și psihologic relevant care să coordoneze eficient elaborarea și implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii și tratării consumului de droguri;

• Decriminalizarea consumului propriu de droguri și canalizarea pe campanii de informare și educație adresate populației expuse cu privire la consum și reducerea riscurilor asociate, printr-un parteneriat viabil și pe termen lung, asumat de ministerele care au competențe evidente în acest sector (Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul de Interne).

Suntem deschiși la consultări pe marginea acestor propuneri, pe care le considerăm urgente și absolut necesare pentru limitarea efectelor devastatoare ale drogurilor în societatea noastră și în perspectiva unei abordări medicale, actuale, bazate pe dovezi a problemelor complexe legate de substanțe.

Consiliul Director al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie”

Colegiul Medicilor: „Adicția de orice natură reprezintă o afecțiune medicală”

Și Colegiul Medicilor din Romania susține demersul Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie și pe cel al organizațiilor nonguvernamentale implicate în prevenirea și tratamentul problemelor legate de consumul de droguri de a se împotrivi proiectului aflat in Parlament si care prevede creșterea pedepselor cu inchisoarea pentru consumatorii de droguri.

„Adicția de orice natură reprezintă o afecțiune medicală, iar „o persoană dependentă poate să reînvețe anumite comportamente bune pentru sine, să se structureze mai bine, să înlocuiască comportamente nocive cu unele pozitive, numai prin terapie, ajutor specializat, uneori cu medicație. Din acest motiv, apreciem că incriminarea deținerii anumitor substanțe pentru consum propriu este o măsură în lipsa unor programe specializate privind tratarea dependenței acestora”, arată Colegiul Medicilor.

„În acest sens, Colegiul Medicilor din România va susține orice demers sau proiect al Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie pe care urmează să îl inițiați pentru consilierea și tratarea persoanelor dependente de diferite substanțe”, arată Colegiul Medicilor, într-o scrisoare transmisă Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.

Înăsprirea pedepselor pentru consum nu este susținută nici de DIICOT, iar Agenția Națională Antidrog spune că nu a fost consultată

Înăsprirea pedepselor pentru consumul de droguri nu este susținută nici de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Într-un răspuns oferit la solicitarea PressOne, DIICOT arată că: „poziția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost în sensul majorării limitelor de pedeapsă doar în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri/substanțe psihoactive.”

De asemenea, Agenția Națională Antidrog arată, într-un răspuns pentru Libertatea, că nu a fost consultată în legătură cu acest proiect de lege.

Ce spune inițiatorul proiectului de lege: „Vom ține cont de toate punctele de vedere”

Hotnews.ro a stat de vorbă cu Laurențiu Dan Leoreanu, deputat PNL și unul dintre inițiatorii proiectului de lege. Legat de criticile iscate de proiectul de lege în spațiul public, Leoreanu spune că „noi vom ține cont și vom lua în analiză toate punctele de vedere. La fiecare proiect de lege apar dezbateri, amendamente, astfel încât la sfârși să fie un produs legislativ cât mai corect și cât mai bun. Noi încercăm să ținem cont de toate punctele de vedere și să nu ignorăm absolut nimic. Un proiect legislativ intră în dezbatere tocmai pentru ca asociațiile profesionale să aibă puncte de vedere, iar noi le luăm în calcul. Nu vom respinge nimic, nu suntem rigizi. Este corect să ținem cont de punctele de vedere ale specialiștilor din toate domeniile. ”

L-am întrebat pe Laurențiu Dan Leoreanu și cum a luat naștere acest proiect de lege: „Acest proiect de lege s-a născut în urma unui accident în care o mamă și fiica ei au fost omorâte de un bărbat care era la volan și era consumator sub influența drogurilor. Cine se ocupă de victimele persoanelor care consumă droguri?”

Laurențiu Dan Leoreanu, inițiatorul proiectului de lege

Deputatul PNL spune că trebuie găsită o formulă „prin care să descurajăm acest consum, dar în același timp să ne uităm și către această latură medicală, să vedem, atunci când omul ajunge aici, cum putem să îl ajutăm. Pe de altă parte, și pedepsele se dau ierarhizat, nu este condamnat cineva dintr-odată, la început se dă cu suspendare sau cu amânarea pedepsei. Există o gradualitate în acordarea pedepselor, nu vine cineva și te bagă imediat la pușcările. S-a discutat pentru acest proiect în mai multe părți, s-a discutat inclusiv cu polițiștii de la narcotice. Atunci când mergem în țările din Vest și vedem disciplina și faptul că lucrurile funcționează într-un anumit fel... și acolo elementul coercitiv a fost determinant la început, pentru a crea anumite atitudini și comportamente.”

Laurențiu Dan Leoreanu mai spune că a aflat de la polițiștii rutieri „că a crescut foarte mult numărul celor care sunt prinși la volan că au consumat substanțe interzise”.

Deputatul PNL spune că îl interesează ca, în final, „să avem un proiect legislativ funcțional, care să descurajeze consumul de droguri. Nu vrem să îi băgăm pe toți la pușcărie, dar trebuie să vedem ce se întâmplă, pentru că a luat o amploare deosebită consumul de droguri. Trebuie să recunoaștem și lucrul acesta. Mai avem și varianta ca persoana care consumă să fie exonerată de răspundere în cazul în care dezvăluie sursa de unde a cumpărat droguri - pentru că asta este ceea ce ne interesează pe noi, sursa, să destructurăm aceste rețele.”

Celebrul raport al Comisiei prezidențiale propunea, încă din 2009, dezincriminarea consumului de droguri „pentru a aduce la suprafață consumatorii”

În anul 2009, celebrul raport al Comisiei prezidențiale pentru analiza riscurilor sociale și demografice din România, elaborat în timpul primului mandat de președinte al lui Traian Băsescu, recomanda dezincriminarea consumului de droguri „pentru a aduce la suprafață consumatorii”.

De asemenea, Strategia Naţională Antidrog pe perioada 2005-2012 (HG nr. 73/2005) îşi propunea prevenirea consumului de drog (în şcoală, familie şi comunitate) precum şi dezvoltarea unui sistem integrat şi funcţional de instituţii şi servicii publice (asistenţă medică, psihologică şi socială) care să asigure reducerea incidenţei şi a prevalenţei consumului de droguri în rândul populaţiei dar procesul de dezvoltare instituţională se desfăşoară cu dificultate. În cadrul Strategiei Naţionale a fost creat cadrul legal pentru funcţionarea a trei nivele de asistenţă pentru consumatorii de droguri injectabile.

„Problema reintegrării socioprofesionale a consumatorilor şi dependenţilor de droguri este deosebit de dificilă întrucât fie recidivează, fie problemele medicale şi emoţionale sunt atât de mari încât creează dificultăţi greu de depăşit. La nivel de politici sociale, modalităţile de răspuns la problematica drogurilor legale şi ilegale cuprind următoarele tipuri de programe: a) programe de prevenţie a consumului de drog în familie, şcoală, comunitate (educaţie pentru sănătate); întrucât nu prea au efect campaniile care sperie şi nici cele promovate de poliţişti, ar trebui să li se ofere tinerilor alternative (posibilitatea de a face sport sau alte activităţi în cartier, locuri de muncă, stabilitate în familie, etc.) 233 b) măsuri punitive, de interzicere a producerii, traficului şi consumului de droguri; c) programe de tratament, reabilitare şi reintegrare socioprofesională a consumatorilor de droguri”, se mai arăta în raport.

Soluții și recomandări identificate în raportul comisiei prezidențiale pentru reducerea consumului de droguri licite şi ilicite:

• măsuri legislative care ar putea conduce la scăderea consumului de tutun şi alcool în rândul populaţiei în general şi în rândul adolescenţilor şi tinerilor, în special.

• înfiinţarea de servicii specifice pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliilor judeţene. Înfiinţarea de servicii de harm reduction în sistem public poate fi făcută pe lângă spitale sau pot fi finanţate de la bugetele locale serviciile ONG-urilor care dezvoltă programe în domeniu. În scoli nu se înregistrează un consum mare de droguri întrucât consumatorii se injectează acasă sau la prieteni,

• menţinerea programelor şi serviciilor de intervenţie stradală care asigură persoanelor consumatoare de drog injectabil seringi de unică folosinţă în schimbul celor deja folosite şi introducerea altora noi sau extinderea zonelor de acoperire cu astfel de programe. Există şi posibilitatea introducerii în cartierele cu mulţi dependenţi de droguri a unor automate cu fise şi cu seturi sterile de injectare, ca în Elveţia.

• dezvoltarea de programe specifice în penitenciare pentru deţinuţii care îşi injectează droguri (consiliere, servicii de harm reduction, schimb de seringi, substituţie cu metadonă etc.) pentru a reduce riscul de transmitere HIV.

• evaluarea programului şi serviciilor de tratament de substituţie cu metadonă şi extinderea locaţiilor pentru a fi mai aproape de domiciliul beneficiarilor. Adaptarea programului la nevoile celor care fac dovada că sunt angajaţi. Găsirea unor soluţii pentru cei care se deplasează în ţară sau în străinătate prin parteneriale cu centre similare din alte oraşe româneşti sau chiar din alte ţări.

• dezvoltarea unor centre speciale care să le asigure serviciile de care au nevoie (consiliere, sprijin şi orientare profesională, mediere şi informare, etc.). 234

• dezincriminarea consumului de droguri (nu a traficului!) pentru a aduce la „suprafaţă” consumatorii.

Surse foto: Dreamstime.com, Agerpres.