Cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu, a căror achiziție a costat 6 milioane de euro, nu vor mai fi distribuite populației, afirma în weekend Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Distribuirea acestora ar urma să fie făcută de către Direcțiile de Sănătate Publică, doar în caz de accident nuclear, spunea oficialul. După ce declarația acestuia a circulat 2-3 zile în presă, Ministerul Sănătății a decis să se dezică de ea. Decizia ar fi una cel puțin discutabilă, având în vedere faptul că pastilele de iod sunt eficiente doar dacă sunt administrate la cel mult 12 ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care instituția condusă de Alexandru Rafila și ministrul însuși anunțaseră, inițial, că pastilele vor fi distribuite preventiv.
„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Europa Fm.
UPDATE: Ministerul Sănătății a transmis, luni seară, o precizare privind distribuirea comprimatelor de iodură de potasiu: „Comprimatele de iodură de potasiu trebuie administrate către persoanele eligibile în cazul pericolului de expunere la radiații ca urmare a unui incident nuclear. Ministerul Sănătății lucrează la organizarea unui sistem de distribuție gratuită către populație care va fi operationalizat după ce campania de informare publică asupra acestui subiect se va încheia.”
Ministerul Sănătății susține, de asemenea, că „domnul secretar de stat Tiberius Bradațan a prezentat doar un punct de vedere personal, nefiind la curent cu acest subiect”.
Precizarea Ministerului Sănătății vine după ce HotNews.ro a încercat, luni, să îi contacteze atât pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, cât și pe Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a declarat la Europa Fm că pastilele de iod nu vor mai fi distribuite, dar niciunul dintre ei nu a putut fi contactat. Am încercat, de asemenea, să obținem lămuriri suplimentare de la Ministerul Sănătății, înainte de publicarea articolului. Precizările instituției conduse de Alexandru Rafila au venit la câteva ore de la publicarea acestui articol.
Rafila a vrut să distribuie pastilele prin medicii de familie, dar aceștia l-au refuzat. În alte țări, pastilele sunt distribuite prin farmacii sau prin poștă
Povestea pastilelor de iod începe în luna martie. Odată cu începerea războiului din Ucraina, românii au dat iama în farmacii, pe care le-au golit de pastile de iod - inclusiv de suplimente alimentare care conțin o cantitate infimă de iod.
Într-o primă fază, în timp ce românii goleau farmaciile de iod, iar unii medici avertizau, în presă, că administrat după ureche, iodul riscă să facă mai mult rău decât bine, Ministerul Sănătății nu a reacționat.
Într-un târziu, cum iodul era o temă aflată pe buzele tuturor, ministrul Rafila a anunțat că Ministerul Sănătății va distribui chiar el iod. A subliniat că nimeni nu trebuie să ia pastilele preventiv, dar că ele vor fi distribuite populației pentru orice eventualitate.
În luna care a urmat, ministrul Sănătății a vorbit aproape exclusiv despre iod, în toate aparițiile sale publice - conferințe de presă sau apariții în emisiuni tv.
În acest timp, Antibiotice Iași a produs de urgență 30 de milioane de pastile de iod.
Cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu au costat „în jur de 30 de milioane de lei”, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, iar achiziția a fost făcută de Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat, nu de Ministerul Sănătății, explica Alexandru Rafila pe 5 aprilie, la solicitarea jurnaliștilor, într-o conferință de presă la minister - de altfel ultima ținută de ministrul Sănătății la sediul instituției, până în acest moment.
Distribuirea iodului, amânată inițial pentru a se face campanie de informare
Alexandru Rafila își dorea ca pastilele să fie distribuite de medicii de familie, numai că aceștia s-au opus, motivând că aglomerația și birocrația iscate ar risca să blocheze activitatea cabinetelor lor, într-o perioadă oricum complicată - val de viroze și gripe, COVID-19, testare COVID-19, vaccinare, consultații, rețete, trimiteri etc.
În alte țări, pastilele de iodură de potasiu se distribuie într-adevăr periodic, însă au fost găsite inclusiv soluții precum distribuirea prin farmacii sau trimiterea lor prin poștă direct la adresa cetățenilor.
Distribuirea pastilelor de iodură de potasiu ar fi trebuit să înceapă, potrivit declarațiilor ministrului Alexandru Rafila, în săptămâna 5-11 aprilie.
Numai că, pe fondul opoziției medicilor de familie, Ministerul Sănătății anunța, duminică 4 aprilie, că amână distribuirea pentru a face mai întâi „campanie de informare”.
Campania de informare a însemnat inițial câteva slide-uri publicate pe site-ul Ministerului Sănătății și al Institutului Național de Sănătate Publică.
De asemenea, pe 28 aprilie, Consiliul Național al Audiovizualului anunța că a aprobat difuzarea unei campanii de informare cu privire la folosirea iodurii de potasiu. CNA a aprobat atunci o solicitare a Ministerului Sănătăţii de difuzare în regim de campanie de interes public a unui spot radio şi tv de informare cu privire la administrarea comprimatelor de iodură de potasiu.
„Iodura de potasiu este un medicament. Acesta va fi folosit doar în situaţia puţin probabilă a unui incident nuclear şi numai la indicaţia autorităţilor. Nu administraţi iodură de potasiu din proprie iniţiativă”, se arată în spotul Ministerului Sănătăţii.
Spotul este difuzat timp de două luni de la aprobarea campaniei de către CNA în regim local, regional și naţional prin intermediul media radio şi tv.
Cum s-a sucit Ministerul Sănătății: pastilele de iod, distribuite doar în eventualitatea unui accident nuclear?
Peste problema distribuirii iodului s-a lăsat apoi tăcerea săptămâni întregi. Până în weekendul trecut, când Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat la Europa Fm că pastilele de iod nu vor mai fi momentan distribuite populației. Acestea ar urma să fie distribuite de către Direcțiile de Sănătate Publică doar în cazul în care va avea loc un accident nuclear.
„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Europa Fm.
Problema este că pastilele de iodură de potasiu sunt eficiente doar în cazul în care sunt administrate la cel mult 12 ore de la un eventual accident nuclear, iar acesta a fost principalul motiv pentru care instituția condusă de Alexandru Rafila și ministrul însuși anunțaseră, inițial, că pastilele vor fi distribuite preventiv.
Secretarul de stat Tiberius Brădățan a fost întrebat, la Europa Fm, dacă, în caz de urgență, DSP-urile vor putea împărți pastilele populației în cel mult 6 ore: „Într-un timp scurt, într-un timp scurt, da.”
Abia luni seară, Ministerul Sănătății a precizat, la solicitarea presei: „Comprimatele de iodură de potasiu trebuie administrate către persoanele eligibile în cazul pericolului de expunere la radiații ca urmare a unui incident nuclear. Ministerul Sănătății lucrează la organizarea unui sistem de distribuție gratuită către populație care va fi operationalizat după ce campania de informare publică asupra acestui subiect se va încheia.”
Ministerul Sănătății susține, de asemenea, că „domnul secretar de stat Tiberius Bradațan a prezentat doar un punct de vedere personal, nefiind la curent cu acest subiect”.
Iodul nu mai este eficient la 12 ore de la expunerea la radiații
În scopul de a realiza blocarea eficace a absorbţiei radioactive, iodura de potasiu trebuie să fie administrată cât mai curând posibil după expunerea la radiaţii. Ea ar fi trebuit să fie administrată, în eventualitatea unui accident nuclear, în termen de 6 ore de la anunțul autorităților, arăta chiar Ministerul Sănătății, în campania de informare privind iodul.
În cazul în care administrarea de iodură de potasiu are loc mai târziu de 12 ore după expunere, absorbția acesteia nu mai este semnificativă, deoarece iodul radioactiv a fost absorbit deja de către glanda tiroidă.
Durata tratamentului este limitată la o doză unică.
Beneficiul potenţial al profilaxiei cu iod este cu atât mai mare cu cât vârsta este mai mică.
Riscul de cancer tiroidian per unitate de doză de iod radioactiv este mai mare la făt, nou-născut şi sugar decât la adult. Populaţia ţintă pentru administrarea iodului este reprezentată mai ales de persoanele cu vârsta sub 40 ani.
1
17
