Transplantul de organe reprezintă unica șansă la viață pentru o parte dintre pacienții care nu mai au alte opțiuni pentru a trăi. Odată efectuat transplantul, pacienții „renasc” și pot duce o viață aproape normală. Se pot întoarce la activitățile lor, pot fi alături de cei dragi și pot întoarce binele primit către societate, arată Colegiul Medicilor din România, într-un mesaj de Ziua Națională a Transplantului.
„Iar toate acestea deoarece, de cealaltă parte, sunt persoane, familii care înțeleg conceptul de transplant de organe și, trecând peste suferința lor, aleg să redea șansa la viață altor persoane. Activitatea de transplant este una deosebit de complexă şi sensibilă, ce se organizează permanent contracronometru şi care trebuie să se desfășoare cu o precizie maximă. Pe lângă importanța înțelegerii și penetrării în cadrul societății a conceptului de transplant de organe, procedură prin care se salvează alte vieți, nu trebuie uitat că este nevoie de o resursă umană extrem de bine pregătită. În multe privințe, transplantul de organe presupune și echipe mixte, lucrul în echipă, colaborare între medici din diverse zone ale țării, totul într-un interval de timp foarte bine stabilit”, se arată în mesajul Colegiului Medicilor.
„Este greu să ne imaginăm, când suntem sănătoși, ce se întâmplă cu corpul nostru în eventualitatea în care suntem de acord cu donarea de organe”
De Ziua Națională a Transplantului, Colegiul Medicilor din România se alătură acestui demers și lansează un apel de înțelegere la nivelul societății cu privire la tot ceea ce reprezintă transplantul de organe, dar și un mesaj de susținere cu privire la dezvoltarea resursei umane implicate în transplantul de organe.
„Este greu, într-adevăr, să ne imaginăm, când suntem sănătoși, ce se întâmplă cu corpul nostru în eventualitatea în care suntem de acord cu donarea de organe. Dar, acest accept, această decizie este o decizie generoasă, o decizie superioară pentru condiția umană. Există în această lume, atât oameni dragi, rude - pacienți care așteaptă cu disperare un organ eligibil - pentru a trăi. Educarea societății noastre cu privire la acest concept - transplantul de organe - se datorează în cea mai mare măsură medicilor implicați în transplant și demersurilor organizațiilor pacienților cu transplant și, bineînțeles, unei părți din societatea civilă. Se datorează activității medicilor care au făcut pionierat în România, cât și succeselor medicilor care fac transplant astăzi, care se traduc prin vieți salvate.”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
„Donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele acestuia de către populație”
Colegiul Medicilor din România arată că susține dezvoltarea centrelor de transplant atât din punctul de vedere al infrastructurii și, bineînțeles al personalului medical dedicat, dar și ca acces transparent al pacienților la listele de așteptare.
„Este importantă o monitorizare permanentă și vizibilă în sisteme de date informatice a pacienților care au nevoie de transplant, monitorizarea organelor care sunt disponibile la nivel național, în timp real și transparent. Pentru a da încredere activității de transplant trebuie să se asigure o transparență maximă”, a subliniat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
„Donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele acestuia de către populație și, obligatoriu, de transparență. Însă, este nevoie și de informații în această direcție, de campanii de informare, astfel încât populația să înțeleagă și să accepte că poate salva o viață sau chiar mai multe vieți, dacă există compatibilitate, prin transplantul de organe”, arată Colegiul Medicilor.
„La sfârșitul anului 2021, potrivit datelor disponibile, în România erau înregistrați doar 47 de donatori reali”, potrivit Colegiului Medicilor din România.
