Pastilele de iod nu vor fi distribuite populației în lipsa unei campanii de informare și până când „nu ne convingem că toată lumea ştie despre ce este vorba”, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă la Bacău. Rafila atrage atenția că „administrarea intempestivă a acestor pastile poate să pună probleme” și speră în continuare că distribuția se va putea face prin medicii de familie.
Iodul nu va fi distribuit fără campanie de informare: „E un lucru foarte sensibil”
Ministrul Sănătății spune că, pentru început, va exista o campanie de informare privind administrarea iodului, iar distribuirea către populație se va face după această campanie de informare. În urmă cu o săptămână, ministrul Sănătății spunea că campania de informare urma să aibă loc săptămâna trecută, iar distribuirea pastilelor de iodură de potasiu, prin medicii de familie, era planificată să înceapă săptămâna aceasta.
Ministerul Sănătății anunțase încă de ieri că distribuirea pastilelor de iod către populație se amână pentru a doua jumătate a lunii aprilie, cu toate că planul inițial era să le distribuie începâd de săptămâna aceasta. Medicii de familie au refuzat să le distribuie, motivând că aglomerația și birocrația iscate ar risca să le blocheze activitatea medicală.
„Am lucrat în această perioadă la structurarea campaniei de informare. Nu putem face distribuţia acestor comprimate fără să existe o campanie de informare a publicului privind modul de administrare şi utilizare. (...) E un lucru foarte sensibil şi nu o să facem niciun fel de distribuţie până nu ne convingem că toată lumea ştie despre ce este vorba, pentru că administrarea intempestivă a acestor pastile poate să pună probleme.”, a declarat luni Alexandru Rafila, într-o conferință de presă la Bacău, potrivit Agerpres.
Alexandru Rafila speră în continuare ca pastilele de iod să fie distribuite de medicii de familie
Guvernul va găsi cadrul legal pentru ca pastilele de iodură de potasiu să poată fi distribuite către cetăţeni, mai spune ministrul Sănătății, care speră în continuare ca distribuirea acestora să se poată face prin medicii de familie, în ciuda refuzului categoric al acestora: „Cred că mulţi dintre medicii de familie vor reflecta şi vor deveni parteneri ai pacienţilor de pe listele lor în a-i ajuta să înţeleagă care este scopul acestei distribuiri.”
Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor stabili procedura legală pentru distribuirea pastilelor de iodură de potasiu pentru populaţia cu vârsta între 0 şi 40 de ani, anunțase ieri Ministerul Sănătății.
Distribuirea pastilelor de iodură de potasiu va începe în a doua jumătate a lunii aprilie.
90% dintre medicii de familie se opun distribuirii pastilelor de iod
89% dintre medicii de familie se declară împotriva distribuirii iodurii de potasiu prin cabinetele lor, arată un sondaj realizat săptămâna trecută de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie.
Motivele? „Ar fi prejudiciată în mod semnificativ activitatea medicală propriu-zisă a medicilor prin aglomerația creată, prin partea birocratică aferentă distribuirii și prin nemulțumirile legate de faptul că doar anumite categorii de cetățeni beneficiază de astfel de medicație”, arată Societatea Națională de Medicina Familiei, într-o scrisoare transmisă ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.
Principala temere a medicilor este aceea că vor trebui să împartă zilnic pastile la câteva zeci sau sute de persoane.
Întrebați cine ar trebui să distribuie pastilele, 36% au răspuns „farmaciile”, 36% „primăriile” și 28% „Inspectoratul pentru Situații de Urgență”.
„Condiționarea distribuirii de către medicii de familie ar crea haos în populație. Ar fi prejudiciată în mod semnificativ activitatea medicală propriu-zisă a medicilor prin aglomerația creată, prin partea birocratică aferentă distribuirii și prin nemulțumirile legate de faptul că doar anumite categorii de cetățeni beneficiază de astfel de medicație. Poate mai puțin important pentru decidenți, dar unii pacienți dintr-o zonă afectată pot avea medicul de familie la sute de kilometri”, arată dr. Dina Mergeani, președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, în scrisoarea adresată ministrului Sănătății.
Medicii de familie consideră că cabinetele de medicina familiei, prin personalul medical înalt specializat din asistența medicală primară, trebuie să sprijine Ministerul Sănătății în campaniile de informare a populaţiei, oferind pacienților informații medicale, relevante pentru situațiile lor particulare legate de starea de sănătate, nu să distribuie pastile.
Nu în ultimul rând, medicii de familie atrag atenția că „decizia de a distribui iodură de potasiu în mod preventiv este riscantă, ținând cont de comportamentul obișnuit al populației”: „Până în momentul accidentului, o bună parte din iodura de potasiu ar fi tranzacționată pe piața neagră. În concluzie, considerăm că decizia de a distribui iodură de potasiu în mod preventiv este riscantă, ținând cont de comportamentul obișnuit al populației. Ne dorim ca deciziile să fie luate având la bază criterii medicale adaptate realității românești și în concordanță cu normele de prevenire și intervenție existente actual pentru situațiile de urgență nucleară și radiologică.”
Cine va primi iod
Românii au golit, în urmă cu o lună, farmaciile de iod, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar mulți se temeau de un eventual accident nuclear.
Atât medicii, cât și Ministerul Sănătății, au subliniat faptul că iodul nu trebuie administrat preventiv, ci doar în eventualitatea unui accident nuclear, în primele ore de la accident.
De asemenea, românii cu vârsta peste 40 de ani nu vor primi pastile de iod.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că persoanele eligibile pentru a primi iod sunt:
- bebeluşii cu vârsta de până la o lună - se administrează un sfert de comprimat;
- copiii între o lună şi trei ani - se administrează o jumătate de comprimat;
- copiii între 3 şi 12 ani - li se administrează un comprimat;
- copiii cu vârsta de peste 12 ani, adulții și femeile gravide sau care alăptează - doza recomandată este de două comprimate.
În cazul persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani, ministrul Sănătății a declarat că acestora nu li se recomandă administrarea de iodură de potasiu, „cu excepţia cazurilor în care expunerea tiroidei la iod radioactiv prin inhalare este extrem de mare şi lucrul ăsta se întâmplă doar în cazul expunerii directe, adică dacă adultul este chiar în zona în care se petrece incidentul nuclear”.
Iodul trebuie administrat în primele 12 ore de la un eventual accident nuclear. După 24 de ore, efectele secundare depășesc beneficiile
Comprimatele de iod stabil ar trebui să fie administrate, în mod ideal, cu o oră înainte de expunerea la radioactivitate şi nu mai târziu de 6 până la 12 ore după aceea.
Eficacitatea este ridicată dacă administrarea se face cu două ore înainte de debutul eliberărilor de iod radioactiv; aceasta este de 50% în cazul în care administrarea se efectuează la şase ore de la debutul eliberărilor de iod radioactiv. Mai târziu, dincolo de 24 de ore, efectele secundare ale consumului de iod stabil sunt mai grave decât beneficiile scontate.
Comprimatele de iod stabil, adică neradioactiv, protejează glanda tiroidă contra unei contaminări radioactive.
Un accident grav produs la o instalaţie nucleară poate duce la eliberarea de iod radioactiv în atmosferă. Inhalat sau ingerat prin consumul de alimente contaminate, acest radioelement contribuie la iradierea populaţiei, crescând riscul de cancer tiroidian.
Accidentul reactorului nuclear de la Cernobîl din 1986 a provocat o importantă eliberare în mediu de iod 131 şi iod radioactiv de scurtă durată. O rată mai ridicată de cancer tiroidian a fost observată la persoanele care trăiesc în zone contaminate din Belarus, Ucraina şi vestul Federaţiei Ruse.
Pentru a preveni ca tiroida să fixeze iodul radioactiv, administrarea de iod stabil este un mijloc de prevenţie pentru a proteja sănătatea populaţiei expuse.
Saturată cu iod stabil, ca un burete, glanda tiroidă nu mai poate să fixeze iodul radioactiv. Prin urmare, acesta poate fi eliminat rapid şi natural prin urină.
0
2
