Toate direcţiile de sănătate publică din ţară au primit comprimatele cu iod fabricate de Antibiotice Iaşi care vor fi distribuite populației eligibile, a declarat marți ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a subliniat din nou că pastilele cu iodură de potasiu nu se administrează preventiv. El a anunțat și dozele recomandate fiecărei categorii de vârstă.
Rafila a spus, marți, că întreaga cantitate de comprimate cu iod a ajuns la direcţiile de sănătate publică, iar acum se caută soluții de distribuire, astfel încât acestea să ajungă la toate persoanele eligibile din România - în principiu, populaţia cu vârsta de până la 40 de ani.
În ce doze se administrează iodura de potasiu, în caz de accident nuclear
Pastilele cu iod trebuie administrate numai în cazul unei urgenţe, doar la indicaţia autorităţilor și în niciun caz nu trebuie luate în mod preventiv, ci doar dacă există un anunţ public că aceste pastile ar trebui luate dacă în proximitatea României există un incident nuclear, iar acest incident se soldează şi cu creşterea nivelului de radiaţii şi există iod radioactiv în cadrul aceste radiaţii. "Altfel, nu trebuie luate”, a declarat ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă, conform News.ro.
El a anunţat şi dozajele care se administrează populaţiei în caz de scurgeri radioactive:
- pentru bebeluşii cu vârsta de până la o lună se administrează un sfert de comprimat
- copiii între o lună şi trei ani primesc o jumătate de comprimat
- copiilor între 3 şi 12 ani li se administrează un comprimat
- pentru copiii cu vârsta de peste 12 ani, pentru adulţi şi pentru femeile gravide sau care alăptează doza recomandată este de două comprimate.
- persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani nu li se recomandă administrarea de iodură de potasiu, „cu excepţia cazurilor în care expunerea tiroidei la iod radioactiv prin inhalare este extrem de mare şi lucrul ăsta se întâmplă doar în cazul expunerii directe, adică dacă adultul este chiar în zona în care se petrece incidentul nuclear”.
Alexandru Rafila a explicat că tratamentul se administrează în maximum opt ore de la anunţul autorităţilor, şi nu în termen mai mare de 24 de ore, pentru că atunci este inutil.
Cum se păstrează pastilele de iod
Pastilele se păstrează în ambalajul original, la o temperatură de cel mult 25 de grade şi nu se lasă la îndemâna copiilor şi, dacă nu sunt folosite, nu se aruncă laolaltă cu deşeurile menajere, ci trebuie duse la farmacie pentru neutralizare, a precizat Rafila.
Cum vor fi distribuite populației pastilele cu iod
Ministrul Sănătății a mai spus că pastilele cu iod vor fi distribuite prin intermediul medicilor de familie.
“I-am invitat oficial la discuţii, joi dimineaţă, am invitat Societatea Naţională pentru Medicină de Familie să găsim cea mai bună soluţie convenabilă pentru ca această distribuţie să nu se facă intempestiv, ci să se facă raţional fără să perturbe semnificativ activitatea medicilor de familie şi lucrul ăsta să nu fie birocratic, să fie să fie realizat cât mai scurt”, a transmis ministrul Sănătăţii.
El a mai afirmat că un incident nuclear este posibil, dar nu probabil: “Nu, nu putem exclude însă în mod absolut un astfel de eveniment care este posibil, dar nu este probabil. Noi trebuie să fim responsabili şi să ne pregătim pentru astfel de situaţii”.
Rafila a explicat şi de ce sunt distribuite acum aceste pastile şi nu în cazul unui accident nuclear: “Experienţa internaţional arată că în cazul unui incident nuclear, cum a fost, de exemplu, cel din Japonia, de la Fukushima, nu există timpul necesar pentru distribuirea comprimatelor de iodură de potasiu. S-ar crea panică, haos şi atunci trebuie să poţi să le distribui din timp populaţiei, aşa cum s-a întâmplat în mai multe ţări din Uniunea Europeană. Pastilele distribuite au un termen de valabilitate de trei ani şi pot fi păstrate”.
Potrivit sursei citate, persoanele neasigurate se pot înscrie pe lista medicilor de familie şi vor primi iodură de potasiu.
“Avem o cantitate suficientă încât să putem să furnizăm şi o cantitate suplimentară care să acopere şi persoanele neasigurate. Ca şi cifre brute, există cam 16 milioane de persoane pe listele medicilor de familie asiguraţi, 19 milioane cu tot cu neasiguraţi”, a adăugat Alexandru Rafila.
0
1
