Fondurile alocate zonei de Oncologie prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se vor îndrepta către 3 sectoare, cel mai important fiind cel care vizează o parte de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin – caravane medicale care vor merge în comunități defavorizate, unde accesul la servicii medicale, inclusiv de prevenție, este foarte scăzut, a anunțat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul conferinței "Împreună învingem cancerul", dedicată identificării măsurilor ce pot ajuta la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului.
"În ceea ce privește fondurile alocate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), strict pentru partea de Oncologie putem vorbi de 3 sectoare. Cel mai important este sectorul care vizează o parte de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin – caravane medicale care vor merge în comunități defavorizate, unde accesul la servicii medicale, fie ele și de prevenție, este foarte scăzut. Ținta este să obținem o scădere a incidenței, a mortalității, astfel încât trebuie să existe și o arondare la centre regionale, iar toți pacienții identificați să poată avea acces facil și real la serviciile medicale necesare ulterior diagnosticării", a declarat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul conferinței proiectului "Împreună învingem cancerul", dedicată identificării măsurilor ce pot ajuta la implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului și organizată de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și revista Politici de Sănătate.
Un al doilea punct se referă, potrivit secretarului de stat Andrei Baciu, la investițiile în infrastuctură: "Există deja o listă de 49 de unități medicale, din care 25 vor fi adresate cu prioritate. Între acestea, unitățile care vizează strict zona de Oncologie sunt Institutul Regional de Oncologie Timișoara (spital nou), Spitalul Județean de Urgență Giurgiu (presupune, într-o primă etapă, secții de Oncologie și Cardiologie). Spitalul de Copii Victor Gomoiu din București (un nou centru de excelență în oncopediatrie), Spitalul Județean de Urgență Arad (secție nouă de radioterapie), Policlinica municipală din Constanța (zonă nouă de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Alba- Iulia (relocarea și modernizarea secției de Oncologie), Spitalul Județean de Urgență Pitești (laborator de radioterapie). De asemenea, mai vorbim și de o modernizare de aproximativ 30 de unități medicale în ambulatoriu."
Cel de-al treilea punct se referă la resursa umană – programe ample de formare pentru medici și asistente din mai multe specialități, inclusiv Oncologie, a precizat Andrei Baciu.
73,4% dintre româncele cu cancer de sân sunt diagnosticate în stadiile 2 și 3 ale bolii, 4,4% sunt diagnosticate în stadiul 4 și doar 3,5% în stadiul 0, respectiv 18,6% în stadiul 1. Pentru a avea un diagnostic de certitudine, aproximativ 40% dintre persoanele cu cancer de sân au fost nevoite să plătească din buzunar investigațiile imagistice necesare, arăta un studiu realizat anul trecut de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație ce reprezintă bolnavii cronici din România.
În anul 2020, potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, cancerul de sân reprezenta a treia cea mai întâlnită formă de cancer în România, cu o pondere a cazurilor noi de 12,2% (12.085 cazuri noi), imediat după cancerul de colon (13,1%; 12.938 cazuri noi) și cancerul de plămâni (12.3%; 12.122 cazuri noi).
Potrivit celui mai recent sondaj Eurostat, România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani.
În ceea ce privește cancerul de col uterin, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la incidenţa şi mortalitatea provocate de această boală.
Câți bani merg către screeningul pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin
Dan Dumitrescu, secretar de stat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că pentru domeniul de sănătate să existe un Program operațional dedicat 2021- 2027, care are o alocare consistentă – 4 miliarde de euro (fonduri nerambursabile și contribuția de la bugetul de stat). Sumele grupează intervenții din zona investițiilor în infrastructură și dotări, cercetare sau digitalizare, dar și măsuri FSE- elaborare de ghiduri, proceduri, studii care să asigure fundamentarea de costuri ale serviciilor decontate din fonduri publice sau măsuri de formare profesională pentru cadrele medicale sau non- medicale.
La momentul inițierii POS, nu exista la nivel național un document strategic, cum este acum Planul Național de Combatere a Cancerului, a arătat secretarul de stat Dan Dumitrescu.
În domeniul combaterii și controlului cancerului, Programul de Sănătate este aliniat la toate inițiativele de elaborare a Planului european de combatere a cancerului și încorporează acum, pe domeniile pe care le finanțează, întreg lanțul de servicii și măsuri: de la prevenție la diagnostic, tratament și până la paliație, potrivit secretarului de stat din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. "Integrarea serviciilor astfel încât pacienții să beneficieze de un parcurs corect, continuu, nefragmentat reprezintă o prioritate a noului program de sănătate. Deoarece POS este la a doua rundă de discuții și negocieri cu reprezentanți ai Comisiei Europene, lansez invitația către experți și factorii interesați de a discuta mai aprofundat pe tema alinierii acestor două documente, inclusiv prin organizarea unor întâlniri interinstituționale."
Pentru a evidenția importanța acordată măsurilor de combatere a cancerului, programul de Sănătate a elaborat un număr de operațiuni de importanță strategică, demonstrând atenția ce va fi acordată acestor proiecte pe parcursul implementării măsurilor, a explicat Dan Dumitrescu:
- "Investiții în infrastructura publică: finanțare pentru activități medicale de tip ambulatoriu sau acordate de asistență medicală extinsă. Vor fi prioritizate unitățile sanitare publice, care vor implementa programe de screening populațional, dar și de diagnostic și tratament. Sumele prevăzute se ridică la aproximativ 200 milioane euro."
- "Măsuri FEDR, dar și FSE: vor continua toate programele de screening pe care le-am început ca pilot în perioada trecută. Pentru screeningul de cancer uterin vom avea aproximativ 170 de milioane euro, pentru cancerul mamar - 120 de milioane euro, pentru cancerul colorectal – 120 de milioane euro."
- "Dorim să investim în echipamente care să faciliteze o mai bună diagnosticare, atât prin investiții în aparatură, cât și prin investiții în laboratoarele care vor furniza serviciile de screening. Am extins, în același timp, lista domeniilor de diagnosticare, iar ca noutăți, vom avea programe de screening pentru cancerul de prostată (aprox. 10- 11 milioane euro), cancerul pulmonar (aproape 10 milioane euro), cancerul de cap și gât și programe de testare genetică (25 milioane euro)."
- "Investiții de tip FEDR de aproximativ 110 milioane euro- vor fi finanțate institutele oncologice. Sperăm să reușim finanțarea unui centru de excelență în protonoterapie. În același timp, vor fi dotate și celelalte institute oncologice care nu vor reuși să devină beneficiare ale proiectului mare de protonoterapie."
- "POS: se dorește inversarea piramidei serviciilor de sănătate. Scopul măsurilor prevăzute în acest program este de a asigura un acces mai bun la serviciile medicale de prevenție, dar și la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea afecțiunilor cronice."
Grup-țintă de aproape un milion de persoane pentru programele de screening
Ion Daniel Popa, director general în Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, a explicat că, în cadrul axei prioritare 4 - Incluziunea socială și combaterea sărăciei, "a fost stabilit de la bun început obiectivul specific 449 care are în vedere creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce și screening, diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. Începând cu anul 2019, avem în implementare pe întreg cuprinsul țării 13 proiecte, cu o valoare totală de 78 milioane euro finanțate în cadrul a 8 apeluri competitive."
"Aceste proiecte vizează programele de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal și se implementează în toate regiunile de dezvoltare din România beneficiare fiind institutele oncologice, spitalele clinice, universitățile, institutele clinice și Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului. S-a avut în vedere atât creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și servicii orientate către prevenție, dar și dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic, în special cu privire la creșterea nivelului de competențe ale personalului medical implicat în derularea acestor programe. Avem în vedere un grup țintă de peste 950.000 de persoane, dintre care estimăm că peste 350.000 sunt din zona rurală, și peste 500.000 din cadrul grupurilor vulnerabile", a arătat Ion Daniel Popa.
O parte dintre aceste proiecte au început în 2019- 2020 și urmează să fie implementate până la finalul anului 2023, a precizat Ion Daniel Popa.
