Virozele și COVID-19 nu se tratează cu antibiotice, dar românii le cer singuri în cabinetul medicului. Țara noastră, pe locul 3 în UE la consumul de antibiotice

de Alina Neagu     HotNews.ro
Joi, 25 noiembrie 2021, 10:09 Actualitate | Sanatate


Medicamente
Foto: Pixabay
​​Fenomenul consumului de antibiotice "cu pumnul" chiar și pentru o banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară este răspândit în Romania pe de o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicației realizate pe considerente nefundamentate științific, mituri și fake-news. Sunt extrem de des întâlnite situațiile când pacienții vin, mai ales în cabinetele medicilor de familie, și cer chiar ei antibiotice pentru că "asta știu că trebuie".

Antibioticele, invocate ca tratament pentru COVID-19


România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, prescrierea eronată în cazul infecției cu SARS-CoV-2 și automedicația influențată de fake news fiind printre cauzele creșterii consumului în anul 2020. Consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44%, iar consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019, arată datele prezentate în cadrul conferinței "Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența", organizată de Societatea Română de Microbiologie.

Informațiile au fost prezentate în cadrul conferinței Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența organizate de către Societatea Română de Microbiologie care a avut loc cu ocazia Săptămânii Mondiale a Conștientizării asupra utilizării Antibioticelor, marcată în fiecare an în perioada 18-24 noiembrie. Informațiile au fost prezentate de către:
  • Prof. dr. Alexandru Rafila - președintele Societății Române de Microbiologie
  • Prof. dr. Gabriel Popescu - Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș"
  • Dr. Roxana Șerban - Institutul Național de Sănătate Publică
  • Dr. Sandra Alexiu - Președinte Asociația Medicilor de Familie București - Ilfov
  • Carmen Mazilu - președinte Ordinul Asistenţilor Medicali Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali

"Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevăr și, din păcate, și periculos." - prof. dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.

Conferința online a fost accesată de 678 de profesioniști în sănătate care au urmărit rapoarte la zi privind problema rezistenței la antibiotice în România ca pericol real și imediat precum și abordarea unei probleme spinoase: comunicarea cu pacienții, în contextul în care aceștia au acces limitat la consult de specialitate, dar nelimitat la rețele sociale, TV, opinii populare dar nefundamentate științific, mituri si fake-news.

Milioanele de vieți salvate ale pacienților cu infecții severe sau prevenite sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din nefericire, unele erori în administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea.

Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microbii supraviețuiesc unui tratament insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la acel tip de tratament.

Primul afectat de aceasta rezistență este chiar pacientul care a luat antimicrobiene în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microbii rezistenți și către alte persoane, propagând această problemă.

Fără antibiotice eficiente infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană.

România, Bulgaria și Grecia, top 3 la consumul de antibiotice


România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3 atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).

Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019.

"Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca și tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevăr și, din păcate, și periculos", spune Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.

"Vorbind de evoluția consumului de macrolide, la noi se folosesc eritromicina, spiramicina, azitromicina, claritromicina, iar virozele nu se tratează cu antiobiotice. Ce s-a întâmplat la noi în 2020? Iată, aproape o triplare a consumului de azitromicină, care ajunge la valorile consumului întregii clase de macrolide din anul 2019. Brusc, de la o poziție aflată undeva pe la jumătatea clasamentului în UE, sărim pe locul 3, exact din cauza acestui consum ridicat de azitromicină." – prof. dr. Gabriel Popescu, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș.

Valori ale indicelui de utilizare a antibioticelor cu risc mare de a selecta bacterii rezistente în spitale, în anii 2019 – 2020.

Pe când media ponderată, raportată la numărul de locuitori din UE, arăta o utilizare 37% (2019) și 38,6% (2020), România a înregistrat un procent de utilizare de 55,4 % în 2019 și 55, 1% în 2020, ceea ce ne situează pe locul 2 în UE la acest capitol, cu aproape 20% peste media europeană.

Pentru anul 2020, au fost colectate datele de la 16 laboratoare care fac parte din sistemul de supraveghere de tip sentinelă din România, prin care se poate caracteriza profilul de rezistență la principalele opt specii bacteriene care determină infecțiile invazive. Astfel, specialiștii din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au constatat că, nivelul de rezistență este și rămâne unul ridicat pentru aproape toate speciile bacteriene la antibioticele analizate.

"Suntem pe locul 2 în UE în topul rezistenței extinse la antibiotice când vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 în UE ne situăm în privința rezistenței la antibiotice în cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar și pe locul 5 la Enterococcus faecium." - dr. Roxana Șerban, INSP.

"Se estimează că, până în 2030, consumul uman global de antibiotice va crește cu peste 30%. Cele mai pesimiste estimări arată o creștere chiar de 200% dacă ratele actuale de consum vor continua să crească", a declarat Carmen Mazilu, președinte Ordinul Asistenților Medicali.

Pacienții vin în cabinetele medicilor și cer chiar ei antibiotice


Fenomenul consumului de antibiotice "cu pumnul" chiar și la o banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară este răspândit în Romania pe de o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicației realizate pe considerente nefundamentate științific, mituri și fake-news. Sunt extrem de des întâlnite situațiile când pacienții vin, mai ales în cabinetele medicilor de familie, și cer chiar ei antibiotice pentru că "asta știu că trebuie".

Dr. Sandra Alexiu, Președinte Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov: "Lăsând la o parte faptul că pacienții au pe acasă niște antibiotice păstrate, iau de la vecini sau primesc din farmacii fără rețete, există și această prescriere eronată din partea medicilor, iar excesul se înregistrează mai ales în ambulatoriu. Dacă vorbim de exemple de boli în care nu avem nevoie de tratamente antibiotice și totuși dăm tratamente antibiotice, cele mai frecvente sunt infecțiile acute de căi respiratorii și includem aici și Covid-19. Despre această situație spunem că, atunci când se va trage linia și se va face o socoteală, vor fi înregistrate prescrieri de antibiotice cu kilogramele pentru această boală în ambulatoriu, și mai nou, în unitățile de primări urgențe și la Salvare."

"Pentru că antibioticele sunt considerate panaceu universal, medicii care nu le prescriu nu mai sunt considerați medici adevărați. Noi, având un tip special de comunicare cu pacienții, suntem puși în doua situații, în acest ultim an și jumătate. Una în care pacienții primesc, de exemplu în cazul Covid, un antibiotic sau medicație de la camerele de gardă sau de la serviciile de ambulanță. Atunci, întreabă: <Doamna doctor, ce să fac, să iau aceste medicamente sau să nu le iau?> Asta este partea bună, când pacientul are încredere și te sună să te întrebe, iar tu poți să intervii și sa faci cumva ajustarea medicației. A doua situație este de genul: <Dar soțul meu a primit aceste medicamente, dumneavoastră de ce nu vreți să mi le dați?>" - dr. Sandra Alexiu.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1017 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    heh (Joi, 25 noiembrie 2021, 10:34)

    codyrocco [utilizator]

    ce altceva mai au in comun cele trei tari mentionate? :)))
    • +1 (5 voturi)    
      Ortodoxismul? (Joi, 25 noiembrie 2021, 15:33)

      Vreau sa fiu furat deci votez PSD PNL UDMR [utilizator] i-a raspuns lui codyrocco

      Ca prosti sunt peste tot
  • +3 (13 voturi)    
    mda (Joi, 25 noiembrie 2021, 10:39)

    SoulSearcher [utilizator]

    virusul nu se trateaza cu antibiotic..

    DAAAR, un virus ataca sistemul imunitar si lasa loc altor bacterii mai periculoase sa-si faca de cap

    SI DE ACEEA trebuie tratament cu antibiotic, nu sa omori covidu`, de ala are grija sistemul imunitar, ci sa omori bacteriile care traiesc peste tot si care isi fac loc foarte usor intr-un sistem imunitar decimat de lupta cu virusul

    dar na.. toata lumea e expert in ziua de azi, mai ales jurnalistii care au si studii medicale :DDDD
    • +2 (2 voturi)    
      De aceea au murit atitia bolnavi de Covid. Ancheta (Vineri, 26 noiembrie 2021, 10:07)

      D-or [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      Daca e adevarat ca pozitia oficiala este ca Covidul nu se trateaza SI cu antibiotice, atunci inseamna ca lipsa antibioticelor e principala cauza a mortalitatii de Covid.

      Orice pneumonie virala se supra-infecteaza cu bacterii care nu trateaza decit cu antibiotice sau cu mult noroc in cazul tinerilor.

      Ar trebui lansata o ancheta legala asupra tratamentului administrat celor care au murit de Covid. Daca nu li s-a dat antibiotic sau daca acesta nu le-a fost imediat schimbat daca in 24-48 ore nu a ameliorat simtitor boala, atunci trebuie deschise dosare de ucidere cu premeditare.
  • +4 (8 voturi)    
    Antibiotice vs. vaccinuri anticovidice (Joi, 25 noiembrie 2021, 11:10)

    Tescovin [utilizator]

    Nu sunt specialist, dar mă duce mintea să înțeleg că utilizarea haotică a antibioticelor poate determina mutații evolutive ale unor bacterii în sensul creșterii dramatice a rezistenței lor la antibiotice, ceea ce pe termen lung poate crea o problemă majoră de sănătate publică. Și asta în condițiile în care antibioticele alea chiar ucid bacterii, nu le mângâie pe cap.
    Și atunci mă întreb de ce nu vedem aceeași atitudine precaută din partea autorităților medicale în ce privește utilizarea haotică a „vaccinurilor”, administrate otova tuturor categoriilor de vârstă, și indiferent de gradul de risc al pacienților (comorbidități etc). Am pus „vaccinuri” în ghilimele pentru că vaccinul anti-Covid nici măcar nu distruge virusul, și nici nu previne replicarea și transmiterea lui mai departe, cum face antibioticul cu bacteriile. Doar ajută pacientul să aibă de a face cu o formă mai ușoară a bolii.
    Ne poate răspunde un specialist la nedumerirea asta ? Așa, ca pentru profani ca mine.
    De exemplu, Geert vanden Bossche a reușit să explice niște chestii pe înțelesul omului de rând (căutați pe net). Nu pot spune că e foarte liniștitor ce zice omul ăla.
    • +3 (3 voturi)    
      Antibioticul ajuta bacteriile cu rezistenta la el (Joi, 25 noiembrie 2021, 12:29)

      Denulu [utilizator] i-a raspuns lui Tescovin

      Antibioticul ucide toate bacteriile fara rezistenta. Daca se nimereste una care are rezistenta la antibioticul respectiv, se va multiplica in voie.

      Apoi antibioticul nu impiedica cu nimic transmiterea bacteriilor. Sigur, impiedica replicarea in interiorul tau, cata vreme ai antibioticul in sange, dar in general bacteriile nu se transmit prin sange sau prin saliva: spre deosebire de virusi, nu au nevoie de oameni pentru a se replica.

      Impiedicarea transmisiei bacteriilor se face prin spalatul mainilor cu sapun sau a suprafetelor cu biocide.

      Mie mi se pare ca problema majora cu antibioticele este ca se produc si se folosesc asa de multe, incat o cantitate enorma ajunge in apele uzate, in pamant etc. Asa ajung antibioticele sa favorizeze aparitia de bacterii rezistente, pentru ca rezistenta la antibiotic le ajuta in multe locuri, nu numai in corpul uman.

      In intestin, in mod normal exista trilioane de bacterii "bune" care concureaza pentru aceeasi hrana cu bacteriile externe si prin asta le tin sub control. In momentul in care iei antibiotic, elimini toate bacteriile bune din intestinele tale si intinzi covorul rosu pentru bacteriile rezistente, sau pur si simplu pentru prima bacterie care vine dupa ce nu mai iei antibiotic.
  • +1 (3 voturi)    
    mah (Joi, 25 noiembrie 2021, 11:20)

    nikita11 [utilizator]

    eu cred ca se exagereaza. cred ca multi iau pt abces dentar ;). Dar tocmai le-ati dat o idee celor care nu stiau ce sa ia cand sunt raciti.
  • +2 (2 voturi)    
    Au murit copii de meningite si Ecoli pt ca idioti (Vineri, 26 noiembrie 2021, 9:03)

    D-or [utilizator]

    Au murit copii de meningite, peritonite, pneumonii si infectii cu E. Coli pt ca medici idioti sau criminali cu intentie nu le-au dat antibiotice la timp (orice fel ar fi ajutat, s-ar fi cistigat timp pt analize) .

    Riscul pt pacient in cazul in care ia un antibiotic este infinit mai mic decit in cazul in care nu il ia.
  • +2 (2 voturi)    
    Restrictionarea antibioticelor= dictatura medicala (Vineri, 26 noiembrie 2021, 9:09)

    D-or [utilizator]

    Am intilnit o familie care venea din Anglia sa-si trateze copilul de Helicobacter Pilori pentru ca acolo medicii refuzau sa ii dea antibiotice.

    Ori, acest microb dispare doar cu antibiotice, cu nimic altceva (poate cu palinca, dar un copil nu se poate trata "naturist").
    Copiii cu H pilori ramin mici de inaltime, se dezvolta mai greu.
  • +2 (2 voturi)    
    Cu ce altceva vindeca d-na Mazilu o infectie denta (Vineri, 26 noiembrie 2021, 10:54)

    D-or [utilizator]

    "banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară"

    Asteapta ca osteita sa dizolve tot maxilarul? Chiar daca se scoate maseaua cariata, infectia din maxilar nu se vindeca si evolueaza zeci de ani.

    E clar, doctorii care o fac pe desteptii si nu dau antibiotice nu au nicio tangenta cu medicina.
  • +2 (2 voturi)    
    antibiotice vs antivirale (Vineri, 26 noiembrie 2021, 12:22)

    Razvan_M [utilizator]

    * Antibioticele sunt folosite contra bacteriilor.
    * Antiviralele sunt tratamente folosite contra virusilor.

    Dar, o viroza poate sensibiliza anumite zone ale organismului, iar acolo se dezvolta bacterii nocive care provoaca infectie. La persoane tinere si sanatoase sistemul imunitar lupta cu acele bacterii si dupa cateva zile de febra le invinge. Insa exista cazuri cand infectia bacteriana este persistenta si atunci, la recomandarea medicului, se pot folosi antibiotice.

    Romanii *nu cer singuri antibiotice*. Asta este fake news. Eu sunt roman si chiar am intrebat doctorul daca este absolut necesar sa iau antibiotice pentru viroza, daca nu este clar ca am infectie bacteriana. Asa ca doctorul mi-a spus ca nu este absolut necesar si eu am asteptat cateva zile ca sa vad evolutia virozei - timp in care sistemul meu imunitar a castigat lupta.

    Mi se pare de rahat atitudinea jurnalistilor care scriu articole superior-batjocoritoare despre o intreaga etnie sau rasa.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by