Fenomenul consumului de antibiotice "cu pumnul" chiar și pentru o banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară este răspândit în Romania pe de o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicației realizate pe considerente nefundamentate științific, mituri și fake-news. Sunt extrem de des întâlnite situațiile când pacienții vin, mai ales în cabinetele medicilor de familie, și cer chiar ei antibiotice pentru că "asta știu că trebuie".
Antibioticele, invocate ca tratament pentru COVID-19
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, prescrierea eronată în cazul infecției cu SARS-CoV-2 și automedicația influențată de fake news fiind printre cauzele creșterii consumului în anul 2020. Consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44%, iar consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019, arată datele prezentate în cadrul conferinței "Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența", organizată de Societatea Română de Microbiologie.
Informațiile au fost prezentate în cadrul conferinței Antibioticele între acces și exces: utilizăm responsabil – oprim rezistența organizate de către Societatea Română de Microbiologie care a avut loc cu ocazia Săptămânii Mondiale a Conștientizării asupra utilizării Antibioticelor, marcată în fiecare an în perioada 18-24 noiembrie. Informațiile au fost prezentate de către:
- Prof. dr. Alexandru Rafila - președintele Societății Române de Microbiologie
- Prof. dr. Gabriel Popescu - Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof. Dr. Matei Balș"
- Dr. Roxana Șerban - Institutul Național de Sănătate Publică
- Dr. Sandra Alexiu - Președinte Asociația Medicilor de Familie București - Ilfov
- Carmen Mazilu - președinte Ordinul Asistenţilor Medicali Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali
"Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevăr și, din păcate, și periculos." - prof. dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.
Conferința online a fost accesată de 678 de profesioniști în sănătate care au urmărit rapoarte la zi privind problema rezistenței la antibiotice în România ca pericol real și imediat precum și abordarea unei probleme spinoase: comunicarea cu pacienții, în contextul în care aceștia au acces limitat la consult de specialitate, dar nelimitat la rețele sociale, TV, opinii populare dar nefundamentate științific, mituri si fake-news.
Milioanele de vieți salvate ale pacienților cu infecții severe sau prevenite sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din nefericire, unele erori în administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microbii supraviețuiesc unui tratament insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență și nu mai răspund la acel tip de tratament.
Primul afectat de aceasta rezistență este chiar pacientul care a luat antimicrobiene în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microbii rezistenți și către alte persoane, propagând această problemă.
Fără antibiotice eficiente infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană.
România, Bulgaria și Grecia, top 3 la consumul de antibiotice
România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3 atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).
Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019.
"Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puțin în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca și tratamente în infecția cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat și s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecție virală, lucru care s-a dovedit neadevăr și, din păcate, și periculos", spune Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.
"Vorbind de evoluția consumului de macrolide, la noi se folosesc eritromicina, spiramicina, azitromicina, claritromicina, iar virozele nu se tratează cu antiobiotice. Ce s-a întâmplat la noi în 2020? Iată, aproape o triplare a consumului de azitromicină, care ajunge la valorile consumului întregii clase de macrolide din anul 2019. Brusc, de la o poziție aflată undeva pe la jumătatea clasamentului în UE, sărim pe locul 3, exact din cauza acestui consum ridicat de azitromicină." – prof. dr. Gabriel Popescu, Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș.
Valori ale indicelui de utilizare a antibioticelor cu risc mare de a selecta bacterii rezistente în spitale, în anii 2019 – 2020.
Pe când media ponderată, raportată la numărul de locuitori din UE, arăta o utilizare 37% (2019) și 38,6% (2020), România a înregistrat un procent de utilizare de 55,4 % în 2019 și 55, 1% în 2020, ceea ce ne situează pe locul 2 în UE la acest capitol, cu aproape 20% peste media europeană.
Pentru anul 2020, au fost colectate datele de la 16 laboratoare care fac parte din sistemul de supraveghere de tip sentinelă din România, prin care se poate caracteriza profilul de rezistență la principalele opt specii bacteriene care determină infecțiile invazive. Astfel, specialiștii din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au constatat că, nivelul de rezistență este și rămâne unul ridicat pentru aproape toate speciile bacteriene la antibioticele analizate.
"Suntem pe locul 2 în UE în topul rezistenței extinse la antibiotice când vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 în UE ne situăm în privința rezistenței la antibiotice în cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar și pe locul 5 la Enterococcus faecium." - dr. Roxana Șerban, INSP.
"Se estimează că, până în 2030, consumul uman global de antibiotice va crește cu peste 30%. Cele mai pesimiste estimări arată o creștere chiar de 200% dacă ratele actuale de consum vor continua să crească", a declarat Carmen Mazilu, președinte Ordinul Asistenților Medicali.
Pacienții vin în cabinetele medicilor și cer chiar ei antibiotice
Fenomenul consumului de antibiotice "cu pumnul" chiar și la o banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară este răspândit în Romania pe de o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicației realizate pe considerente nefundamentate științific, mituri și fake-news. Sunt extrem de des întâlnite situațiile când pacienții vin, mai ales în cabinetele medicilor de familie, și cer chiar ei antibiotice pentru că "asta știu că trebuie".
Dr. Sandra Alexiu, Președinte Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov: "Lăsând la o parte faptul că pacienții au pe acasă niște antibiotice păstrate, iau de la vecini sau primesc din farmacii fără rețete, există și această prescriere eronată din partea medicilor, iar excesul se înregistrează mai ales în ambulatoriu. Dacă vorbim de exemple de boli în care nu avem nevoie de tratamente antibiotice și totuși dăm tratamente antibiotice, cele mai frecvente sunt infecțiile acute de căi respiratorii și includem aici și Covid-19. Despre această situație spunem că, atunci când se va trage linia și se va face o socoteală, vor fi înregistrate prescrieri de antibiotice cu kilogramele pentru această boală în ambulatoriu, și mai nou, în unitățile de primări urgențe și la Salvare."
"Pentru că antibioticele sunt considerate panaceu universal, medicii care nu le prescriu nu mai sunt considerați medici adevărați. Noi, având un tip special de comunicare cu pacienții, suntem puși în doua situații, în acest ultim an și jumătate. Una în care pacienții primesc, de exemplu în cazul Covid, un antibiotic sau medicație de la camerele de gardă sau de la serviciile de ambulanță. Atunci, întreabă:
1
1
