România nu are centre de arși și nici centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe, la 6 ani de la incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 65 de morți și în jur de 150 de răniți, o mare parte dinte ei mutilați pe viață. Este concluzia unui raport elaborat anul acesta de Ministerul Sănătății, în mandatul fostului ministru Ioana Mihăilă. 52 de mari arși au fost transferați în spitale din afara țării, în perioada 2016 - 2021. Este însă doar vârful icebergului. Mulți pacienți cu arsuri grave continuă să moară cu zile în spitalele românești, neavând acces la tratament adecvat.
10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată în raportul oficial al Ministerului Sănătății.
Câți pacienți arși are România:
- Aproximativ 10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate.
- În jur de 1.400 - 1.500 de pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.
- Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an.
Fără niciun centru pentru mari arși, la 6 ani de la Colectiv
România nu are încă niciun centru pentru mari arși, singurele care pot trata cazuri foarte grave, ci doar unități funcționale pentru tratarea marilor arși, care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate.
Numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în unități specializate pentru tratamentul pacienților critici cu arsuri severe:
- 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu" Timișoara;
- 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași;
- 6 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
- 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București - Spital monodisciplinar, (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;
- 3 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni", București;
- 2 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;
- 10 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" ;
- 3 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iași.
- Pe lângă cele 26 de paturi destinate tratamentului pacienților critici cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri.
3 centre pentru mari arși ar urma să fie construite cu finanțare de la Banca Mondială până în 2024
Trei centre pentru tratarea marilor arși ar urma să fie construite printr-un program cu finanțare de la Banca Mondială - la București (Spitalul GrigoreAlexandrescu), Timișoara și Târgu Mureș.
Proiectele sunt aprobate în acest moment, finanțarea este aprobată, iar licitațiile pentru stabilirea constructorilor și șantierele ar trebui să demareze în ultimul trimestru al acestui an, având termen de finalizare a construcției în cursul anului 2024.
52 de mari arși, transferați în afara țării în perioada 2016 - 2021
În lipsa unei resurse spitalicești suficiente și cu nivelul necesar de competență pentru numărul foarte mare de cazuri de pacienți cu arsuri severe, până la construirea unui număr suficient de Centre de arși și Unități funcționale de arși, este necesară transferarea în străinătate a pacienților care nu pot fi tratați adecvat sau în timp util în România.
- 40 transferuri internaționale au fost realizate între 2016 - 2020.
- În perioada ianuarie – iulie 2021 au fost transferați în străinătate, la solicitarea comisiilor întrunite la nivelul spitalelor, 12 pacienți cu arsuri severe.
Mecanism de transfer în străinătate al marilor arși, aprobat abia acum un an
Pe 2 decembrie 2020 a fost aprobat Ordinul Ministrului Sănătății nr. 2063, care definește mecanismul de transfer rapid în străinătate a acestor pacienți critici. Mecanismul este în acest moment funcțional.
În ianuarie 2021 a fost elaborat și implementat la nivelul spitalelor, cu suportul Comisiei de chirurgie plastică, un formular - Raport medical în vederea transferului interspitalicesc al pacientului mare ars, pentru a asigura preluarea datelor necesare transferului în siguranță al pacienților cu arsuri severe, atât pe teritoriul României, cât și spre alte Centre din Europa, după echilibrarea și stabilizarea lor.
Conform Ordinului Ministerului Sănătății 2063/2020, transferurile în străinătate recomandate de comisiile de specialitate constituite la nivelul spitalelor sunt organizate în colaborare cu Departamentul pentru Situații de Urgență (MAI).
Ministerul Sănătății a demarat discuții cu mai multe ambasade ale unor țări cu experiență în tratarea arsurilor grave pentru realizarea unor parteneriate pentru preluarea în regim de urgență a cazurilor grave pe care România nu le poate gestiona și pentru realizarea de programe de educație medicală și schimburi de experiență pentru medicii români (Belgia, Franta, Olanda, Israel).
Prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 559 din 29 aprilie 2021 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului Sănătății nr. 50/2004, privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, au fost introduse în categoriile de patologii decontate pentru tratament în străinătate recuperarea medico - chirurgicală a pacientului critic mare ars, inclusiv decontarea dispozitivelor medicale și a substanțelor folosite în scop terapeutic în această etapă terapeutică, constând în echipament compresiv (manuși, manșete, haine, veste, pantaloni, ciorapi etc.), elemente din silicon (plasturi, gulere măști etc.), creme speciale cu silicon, creme hidratante, orteze, splinturi și alte dispozitive necesare în perioada tratamentului și a recuperării în străinătate a pacientului.
Finanțarea tratamentului în străinătate în faza acută este efectuată fie de CNAS (pacienții asigurați), prin Formularul European S2, fie de Ministerul Sănătății, în baza OMS 2064/2020.
0
4
