​Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la a doua. Unele tinere nasc deja al cincilea copil înainte de a împlini vârsta de 23 de ani, arată o anchetă sociologică realizată de Organizația Salvați Copiii. 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare, iar 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Foto:

Info pe scurt:

• Ratele mortalității infantile din țara noastră sunt excesive raportat la alte țări europene, iar maternitatea la vârste precoce este în ambele țări un fenomen demografic ce nu poate fi neglijat.

• Vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor minore din zone defavorizate din România este mai mică de 16 ani. Sunt tinere care, la nici 23 de ani, nasc deja al cincilea copil.

• În condițiile în care sarcinile timpurii pot avea consecințe majore asupra sănătății mamelor adolescente și copiilor lor, ancheta sociologică realizată de Salvați Copiii relevă că două din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare.

• În ceea ce privește tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20,4 ani.

• Un procent covârșitor - 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități - afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

• În Republica Moldova, 6 din 100 de copii sunt născuți de mame adolescente.

• 8 din 10 adolescente care au devenit mame în anul 2020 în Republica Moldova provin din mediul rural.

Organizați Salvați Copiii lansează astăzi proiectul transfrontalier "Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova", proiect ce beneficiază de un grant MSD for Mothers și MSD România în valoare totală de 1.400.000 de dolari. În Republica Moldova, proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău.

Analiza situației mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate, realizată sub forma unei anchete sociologice, derulată în perioada iulie-august 2021, în 46 de comunități rurale din România, relevă deficiențe cronice și alarmante din perspectiva serviciilor de sănătate destinate mamelor precoce și punctează aspecte sociale defavorabile relevante în acest context.

Analiza a fost realizată pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România. În aceste comunități defavorizate, Organizația Salvați Copiii, cu ajutorul experților locali, desfășoară intervenții integrate în vederea creșterii accesului gravidelor, mamelor și copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaționale și sociale adaptate nevoilor lor.

Principalele concluzii ale analizei Salvați Copiii:

• 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare.

• 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă.

• 16,3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18,1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19,5 ani la al treilea, 20,9 ani la al patrulea și 22,9 ani la cel de-al cincilea copil.

• 20,4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România.

• 72% dintre tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc atât ele, cât și copiii lor.

• 55% dintre mamele și gravidele adolescente spun că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar.

• 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

• 58% dintre tinere apreciază că perioada pandemiei a afectat în mod negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.

"Pandemia de COVID-19 a îngenuncheat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal. Cauzele acestui fenomen sunt variate și adesea asociate. Cel mai adesea este vorba despre distanța mare față de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii", afirmă Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

"Cifrele prezentate arată faptul că sunt mai multe cauze care duc la această situație: sărăcia, lipsa accesului la servicii medicale, lipsa accesului la informații și lipsa accesului la educația sexuală. Fiecare zi amânată este în defavoarea copiilor și trebuie sa vorbim despre cum ajung aceste fete să fie incluse în programe de prevenție. Mă angajez să rămân un partener de dialog pentru a găsi soluții împreună pentru adolescentele din mediul rural", a precizat Anca Dragu, Președinte al Senatului României.

"Administrația Prezidențială susține 3 direcții principale: educația pentru sănătate și prevenție – care reprezintă prioritate zero pentru Administrația Prezidențială, vaccinarea grupurilor vulnerabile și asigurarea de îngrijiri medicale. Felicit Organizația Salvați Copiii pentru implicarea în domeniul protecției și sănătății adolescentelor vulnerabile din țara noastră și rămânem parteneri de nădejde în a găsi împreună soluții pentru îmbunătățirea calității vieții adolescentelor din mediul rural", a adăugat Dr. Diana-Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.

• România se menține pe primul loc în UE în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an

Organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și a secțiilor de pediatrie nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști.

Salvați Copiii a lucrat în prezent în peste 60 de comunități rurale defavorizate din România, cu 56.000 de mame, gravide și copii cu vârsta până în 5 ani.

Din anul 2021, Salvați Copiii a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociația Sănătate pentru Tineri și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD România, 6.300 de gravide și mame beneficiază de servicii medico-sociale și educaționale.

Acest demers este esențial, arată reprezentanții Salvați Copiii, în condițiile în care este cunoscut, pe de o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mai mare, anemie, naștere prematură, greutate mică a bebelușului la naștere, depresie post-partum), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune tinerele mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional.

În timp ce îngrijirile prenatale de calitate sunt cu atât mai importante la mamele tinere, perioada pandemiei, care a impus restricții sociale și a generat implicit acces limitat la servicii medicale, a expus acest grup vulnerabil unor riscuri suplimentare legate de sănătate și acces la resurse.

"Pentru a putea combate mortalitatea maternă este important să avem o înțelegere mai profundă a determinanților sociali ai sănătății în contextul curent. Nu putem progresa în această direcție, fără a evalua influența pe care condițiile de trai, educația și nivelul de alfabetizare în materie de sănătate îl au asupra femeilor și adolescentelor din comunități vulnerabile și nici fără a întreprinde acțiuni strategice bazate pe dovezi și ancorate în nevoile reale ale beneficiarilor. Sănătatea, asistența socială și domeniul educației ar trebui să funcționeze într-un mod coerent și integrat, este una dintre recomandările inițiativei MSD for Mothers, din experiența acumulată în România pe parcursul a 5 ani de proiecte de responsabilitate socială vizând această problematică. Nu în cele din urmă, energiile și capacitatea comunității locale de a veni în intâmpinarea nevoilor neacoperite de servicii ale celor mai vulnerabili nu este de neglijat", a precizat dl. Kostas Papagianis, managing director MSD România.

Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele și mamele minore din zone rurale defavorizate se desfășoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două țări vecine.

Proiectul ținteşte un număr de circa 6.300 de beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore și copii cu vârsta de până la 5 ani) din 61 de comunități rurale defavorizate din cele două țări, cu cele mai mari incidențe ale sarcinilor la adolescente.

Printre obiectivele intervenției se numără:

• Îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.
  

• Reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România și 1.000 în Republica Moldova).

• Crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

Proiectul este implementat în 16 județe din România - Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vaslui, Dâmbovița și Tulcea, în 46 de comunități și toate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Municipiul Chișinău.

Context:

• În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2019 (5,8/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

• Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.

• Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

• În ceea ce privește Republica Moldova, 27 la mie din adolescentele cu vârsta între 15-19 ani au devenit mame în 2020, iar 6 din 100 de copii născuți provin de la mame adolescente.

• 8 din 10 adolescente care au devenit mame în 2020 în Republica Moldova provin din mediul rural (Biroul Național de Statistică).