În România există o categorie din ce în ce mai mare de pacienți "invizibili", care se sting din viață subit, fără ca semnalele de alarmă să fi fost luate în considerare în mod activ de către sistemul de sănătate sau chiar de către ei înșiși. Este vorba despre persoanele care suferă de insuficiență cardiacă. 4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, iar 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii. Una din două persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii 5 ani.
Insuficiența cardiacă este o boală subdiagnosticată, care afectează grav calitatea vieții celor care trăiesc cu această afecțiune, ale cărei statistici sunt grăitoare: anual avem 44 de mii de cazuri noi (conform studiului "Insuficiența Cardiacă – Povara bolii în context local", realizat de dr. Adrian Pană, Center for Health Outcomes & Evaluation).
Statisticile Center for Health Outcomes & Evaluation, din octombrie 2020, descriu amploarea fenomenului, necesitând intervenție rapidă: populația afectată de această boală este aproximativ egală cu populația cumulată a orașelor Cluj, Iași și Timișoara.
30% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă ajung la spital în stadii agravate ale bolii
Astfel, 4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, cu un segment important în rândul persoanelor active (45-65 ani), 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii, iar una din două persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii 5 ani.
Riscul de mortalitate este însă evitabil, cu condiția să se schimbe perspectiva asupra acestei boli, atât la nivelul percepției publice cât și la nivelul politicilor publice de sănătate.
Aceste statistici vin în completarea unui tablou îngrijorător: datele Eurostat arată că România ocupă primul loc în UE la rata de decese care ar fi putut fi evitate cu ajutorul tehnologiei și a cunoștințelor medicale – 80,1% din totalul deceselor, comparativ cu 68%, media UE. Principala cauză a acestor decese evitabile la nivelul întregii Uniuni Europene o reprezintă bolile de inimă.
Pornind de la această realitate, la Palatul Parlamentului a avut loc dezbaterea "În inima problemei", o inițiativă colaborativă pentru conștientizarea și managementul îmbunătățit al Insuficienței Cardiace, inițiată de Societatea Română de Cardiologie, Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul AstraZeneca.
Participanții au scos în evidență faptul că, în acest moment, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienților în stadii avansate ale bolii, fără focus pe prevenția insuficienței cardiace, pe diagnosticul precoce și pe oportunitatea pe care noile opțiuni terapeutice, administrate încă din stadiile inițiale, le pot oferi pacienților cu insuficiență cardiacă. De asemenea, identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii tardive ce necesită spitalizare sau tratamente complexe.
"Insuficiența cardiacă este o afecțiune complexă, deseori asociată cu complicații serioase precum diabetul zaharat și boala cronică de rinichi, cu simptome nespecifice și de multe ori silențioase, ceea ce face ca 9 din 10 pacienți să nu știe că suferă de această boală. Acesta este motivul pentru care mai multe societăți medicale și organizații de pacienți au inițiat acest proiect de regândire a unor măsuri integrate, astfel încât pacientul să fie diagnosticat și să primească tratamentul încă din stadiile inițiale", a declarat prof. univ. dr. Ovidiu Chioncel, Președinte-Ales al Societății Române de Cardiologie.
De ce este nevoie de un Program Național de Insuficiență Cardiacă
O mare parte a dezbaterilor s-a concentrat pe identificarea unor soluții concrete care privesc o repoziționare strategică a insuficienței cardiace în cadrul politicilor publice de sănătate.
"Insuficiența cardiacă trebuie abordată din două perspective: pe de o parte avem nevoie de elaborarea și implementarea unui Program Național de Sănătate dedicat acestei patologii, care să cuprindă măsuri prin care să putem îmbunătăți managementul pacientului, iar, pe de altă parte, avem nevoie de campanii susținute de conștientizare pentru ca populația să poată identifica simptomele timpurii ale bolii și să se prezinte la medic", a declarat prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, Președintele Fundației Române a Inimii.
Un studiu de percepție realizat de YouGov cu sprijinul AstraZeneca în 9 țări din Europa și din lume, incluzând România (august 2020), a reliefat că românii nu cunosc simptomatologia și riscurile asociate insuficienței cardiace, determinând astfel prezentarea tardivă la medic.
Pentru a fi eficient, un Program Național de Insuficiență Cardiacă ar trebui să conțină:
- Standarde pentru screening, diagnostic precoce și tratament pentru stadiile incipiente ale bolii;
- Abordare multidisciplinară și integrată;
- Măsuri de informare și educare privind simptomele și complicațiile insuficienței cardiace.
Nelu Tătaru, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a scos în evidență faptul că "insuficiența cardiacă este o afecțiune cu un impact extrem de puternic asupra stării de sănătate a pacienților. Pierderile umane imense pe care le provoacă insuficiența cardiacă în rândul populației adulte constituie dovada evidentă pentru care implicațiile sale ar trebui abordate ca priorități de sănătate publică în planurile naționale de sănătate și chiar în Strategia Națională de Sănătate. Prioritizarea afecțiunii în astfel de documente naționale cu o puternică forță legislativă ar asigura cadrul legal necesar implementării unor măsuri active de diagnostic precoce și tratament în stadii incipiente ale bolii."
Până la elaborarea unui Program Național de Insuficiență Cardiacă, există o serie de intervenții punctuale care pot fi luate în considerare: "Stă în puterea noastră să schimbăm în bine statisticile acestei boli, printr-un program structurat de prevenire (screening), diagnostic precoce, inițierea tratamentului în stadiile incipiente ale bolii, precum și prin efortul pentru conștientizarea riscurilor, simptomelor și poverii bolii. Acestea sunt măsuri care pot ușura atât suferința paciențior, cât și presiunile financiare și logistice la care este supus sistemul de sănătate" a afirmat prof. univ. dr. Bogdan A. Popescu, Președintele Societății Române de Cardiologie.
În ceea ce privește implicarea medicilor de familie, dr. Dina Mergeani, președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, a declarat: "O patologie complexă precum insuficiența cardiacă necesită o colaborare interdisciplinară susținută, medicilor de familie revenindu-le rolul foarte important de a depista precoce simptomele și semnele acesteia, de a educa pacientul cu privire la simptome și de a comunica cu toți membri echipei multidisciplinare pentru o schemă de tratament optimă".
La finalul dezbaterii, Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, a declarat că "fiecare spitalizare din cauza insuficienței cardiace ia ani din viața pacienților care trăiesc cu această boală. Este în puterea noastră, a celor de la această masă, pacienți, medici, autorități, să găsim soluții pentru ca românii care suferă de insuficiență cardiacă să poată beneficia de diagnostic rapid, tratament corespunzător și acces la echipe multidisciplinare".
"Este momentul să găsim și să punem în aplicare cu toții - pacienți, medici, autorități - soluții pentru ca procesul de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace să fie accesibil și sustenabil" este apelul făcut de inițiatorii acestui proiect, la finalul dezbaterii.
