Cu diaspora la psiholog. Ce uităm mereu când vorbim despre românii care au plecat în străinătate

de Ana Tepșanu     HotNews.ro
Duminică, 9 mai 2021, 20:58 Actualitate | Sanatate


Miting diaspora, 10 august 2019
Foto: Alamy / Profimedia
Am stat de vorbă cu cinci psihologi care țin ședințe de terapie cu românii din diaspora pentru a înțelege mai bine problemele pe care aceștia le au și dacă pandemia a contribuit la accentuarea lor.

Diaspora cuprinde 5.6 milioane de români care au hotărât să părăsească granițele țării și să se stabilească în străinătate. Odată cu pandemia, numărul acestora s-a micșorat, deoarece mulți au ales să se întoarcă acasă și să-și găsească un rost înapoi pe tărâmul mioritic.

The Economist vorbește despre o migrație inversă, generată de criza mondială provocată de coronavirus, și notează un număr de aproximativ 1.3 milioane de români care au ales să facă cale întoarsă.

În general, când vorbim de diaspora, vorbim despre numărul impresionant (sau nu) al celor care ies la vot, atunci când sunt alegeri, sau despre banii pe care-i produc pentru România. În 2019, românii au trimis în țară 3% din PIB-ul României, adică 7,2 miliarde de dolari, iar în 2020, suma a scăzut, iar bugetul total trimis este estimat la 5 miliarde de dolari.

Însă oamenii din afară și cei care muncesc pentru a trimite bani rudelor sau pentru a-și susține un altfel de trai nu sunt doar cifre sau mecanisme utile pentru prosperitatea țării, ci ființe umane care se confruntă cu probleme de adaptare, de singurătate, dor de casă sau depresie.

Am stat de vorbă cu cinci psihologi care țin ședințe de terapie (în principal online) cu românii din diaspora pentru a înțelege mai bine problemele pe care aceștia le au și dacă pandemia a contribuit la accentuarea lor sau nu.

Cine sunt românii din diaspora care apelează la psiholog



Specialiștii cu care am stat de vorbă îmi spun că pacienții lor plecați din țară au în jur de 30-40 de ani, sunt căsătoriți (sau au relații stabile) și au cel puțin un copil.

Psihologul Andreea Șandru îmi spune că majoritatea oamenilor cu care ea lucrează sunt plecați de o perioadă lungă și au făcut acest pas deoarece în țară nu-și puteau îndeplini visurile și au ales un viitor mai bun.

Pacienții ei au în jur de 30 de ani și au apelat la ajutor specializat, deoarece, spune ea, vârsta respectivă reprezintă și o etapă în care oamenii, în general, își pun întrebări legate de cum își trăiesc viața.

„Oamenii cu care lucrez sunt foarte diferiți și provin din toate categoriile sociale și domeniile profesionale la care te poti gandi ceea ce mă bucura deoarece înseamnă că tot mai mulți oameni caută ajutor”, explică terapeuta.

„Un nou început nu este întotdeauna ca o gură de aer proaspăt”




Psihologul Anca Nemțeanu sumarizează cele mai importante probleme pe care le-a întâlnit la pacienții ei: anxietatea și depresia.

„Nu sunt scutiți, din păcate, nici de probleme de adaptare: limba și cultura nouă sunt provocări constante. Un alt factor important este sentimentul de singurătate, dorul de casă, sentimente amestecate vizavi de mediul în care trăiesc”, spune ea.

De multe ori, sursa acestor probleme are legătură fix cu decizia de a părăsi țara. Așa cum explică psihoterapeuta Larisa Paul, migrația, deși este un fenomen comun în zilele noastre, înseamnă o schimbare profundă în viața unui individ: o separare de propria cultură, familie, prieteni și chiar o separare de stilul de viață cunoscut până în acel moment.

Toate aceste lucruri oferă, în general, siguranță, iar în clipa în care te detașezi de ele, procesul poate fi extrem de dificil, motiv pentru care apar stările de anxietate sau depresie.

Larisa este de părere că cei din diaspora sunt supuși la foarte mulți stimuli noi, la care trebuie să se adapteze, fapt care poate genera o perioadă de acomodare îndelungată și stresantă.

„Un nou început nu este întotdeauna ca o „gură de aer proaspăt”. Unele persoane se pot simți dezamăgite din cauza faptului că așteptările inițiale nu le-au fost satisfăcute în țara gazdă.

Poți să ai mai puțină încredere în tine pentru că te lovești de barieră lingvistică, de o cultură nouă și poate diferită, ești nevoit să înveți obiceiurile pe care localnicii le-au acumulat pe parcursul vieții, într-un ritm normal, să faci față unei situații instabile și nesigure din punct de vedere financiar sau să te descurci în diferite contexte, ca de exemplu: în autobuz, în magazin sau în relația cu instituțiile statului”, completează ea.

Psihoterapeuta Irina Paraschiv subliniază problemele de adaptare și în rândul celor care sunt mutați de peste cinci ani din țară, alături de familie și copii. „Se simt dezrădăcinați. Au o înțelegere cognitivă a faptului că au mers în străinătate pentru oportunități mai bune, dar în același timp își doresc să aibă și conexiunea care era în România”, mai spune co-fondatoarea platformei de sănătate mintală Acertivo.com.

„Mulți români, în primele luni în străinătate, dezvoltă simptome de anxietate și depresie”



Români pe o plantație de țelină din Marea Britanie. FOTO: Geoff Robinson/ Shutterstock Editorial/ Profimedia

Psihologul Gabriel Dinu vorbește zilnic cu români din diaspora, ținând ședințe cu ei în online, încă din 2008. El spune că foarte mulți dintre ei, în primele luni în străinătate, dezvoltă simptome de anxietate și depresie.

Stresul este firesc în primele două-trei săptămâni de la mutarea într-o țară nouă, dar când aceste probleme persistă, ele se pot transforma într-o tulburare psihică chinuitoare.

„Cele mai des întâlnite simptome sunt: insomnia sau hipersomnia, lipsa apetitului sau mâncatul compulsiv, stări de anxietate și panică, stări de irascibilitate, stări depresive.

De cele mai multe ori, aceste stări se diminuează sau dispar în două-trei săptămâni, iar când sunt mai grave sau rămân pentru mai mult timp, foarte mulți români aleg să se întoarcă în țară. Puțini dintre ei apelează la ajutor specializat în această fază”, susține realizatorul platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online „Gândește sănătos."

Un alt factor relevant care poate duce la manifestările de mai sus este legat de rețeaua socială a celor din diaspora, după cum atrage atenția Larisa Paul. În mediul nativ, prietenii și familia au un rol de suport, iar acesta acționează ca un factor de reziliență.

„A fi rezilient reprezintă nu doar modul în care o persoană reacționează sau răspunde la un eveniment nefavorabil, dar și abilitatea sa de a se proteja cât mai mult de impactul negativ al acestuia”, spune ea, citând-o pe Nelly Petrova-Dimitrova, specialistă în reziliență.

Ei bine, lipsa acestui buffer poate să devină un minus mai dificil de compensat în diaspora, după cum spune Larisa.

„Relațiile de natură socială se formează între indivizii care fac parte din același grup, care împărtășesc principii și obiceiuri comune, grupul fiind ca o platformă care permite în final întreținerea legăturilor, iar dacă această platformă nu există, evident că nici beneficiile nu există.”

„Perfecționismul emoțional generează tot felul de emoții negative”



Ideea este susținută și de Irina Paraschiv care spune că românii din străinătate nu se așteaptă la izolarea socială și la diferența mare de stil de viață din punct de vedere al activităților. Ea aduce în vedere și aspectul perfecționismului emoțional, în rândul celor care pleacă cu joburi blue collar.

Practic, dacă au plecat în altă țară, ei se așteaptă să se simtă bine, să fie fericiți și să realizeze ceva mare. În realitate, vin tot felul de emoții negative și mulți nu știu să le facă față.

„Anxietatea că nu se vor descurca, că vor trebui să învețe multe lucruri noi, presiunea că multe depind de cât de bine reușesc să se țină de job, depresia sau tristețea pentru că sunt departe de oamenii dragi și apropiați. Ei cred că nu ar trebui să aibă aceste sentimente sau că ceilalți se așteaptă de la ei să fie mulțumiți. Și de aici pornește un tăvălug de sentimente”, precizează Irina.

Psiholoaga vorbește și despre cei care vin în grup la un loc de muncă, oameni care trăiesc, de obicei, în comunități de români. Ei nu vorbesc limba țării în care sunt (mai ales dacă stau în Belgia sau Olanda, unde limba e greu de învățat) și fac doar activități în cadrul grupului.

Așa cum explică specialista, se creează avantajul unei comunități, dar și dezavantajul de „noi vs. ei”, ceea ce împiedică conexiunea într-un grup mai mare.

Pandemia și accelerarea problemelor din Diaspora



Români care pleacă la muncă în străinătate în aprilie 2020, în plină pandemie. FOTO: Daniel Mihăilescu/ AFP/ Profimedia

Psihoterapeuta Andreea Șandru este de părere că trăim vremuri incerte, ne confruntăm cu lucruri noi, dar și multe stări negative, deoarece încercăm să ne adaptăm zilnic la noul normal, cel al restricțiilor de activitate și al izolării sociale.

Situația prezentă nu este ușoară sau plăcută pentru nimeni și, așa cum spune ea, pentru mulți dintre noi e o perioadă în care cu greu ne putem simți dinamici, plini de energie și vitalitate.

„Cred că acest context al pandemiei a fost și este un teren fertil pentru apariția unor probleme care poate nu s-ar fi dezvoltat tocmai în acest moment pentru mulți oameni. E dificil să te adaptezi într-un context care ți-a luat cam toate modalitățile prin care tu poți să te relaxezi, recreezi.

Ciclul muncă-acasă e diferit pentru cei care fie au familia departe, fie sunt singuri. Aceștia tânjesc după lucrurile simple, să poate ieși la o cafea sau sa meargă la un muzeu.

Timpul liber, hobby-urile și legăturile cu ceilalți sunt lucruri care fac viața mai ușoară, te ajută să te încarci să o iei de la capăt a doua zi. Ele sunt esențiale. De aceea restricțiile pandemiei i-au lăsat pe mulți fără acest scut de protecție împotriva stresului și a grijilor”, completează ea.

Românii din diaspora, pe lângă această incertitudine, au parte și de un conflict interior, pentru că e mai dificil să vină în țară. Așa cum spune Andreea, își doresc să fie aproape de cei dragi, însă vor să-i și protejeze și de aici apar îngrijorări legate de ce ar fi mai bine să facă.

Psihologul Gabriel Dinu vorbește despre cum cei aflați de puțin timp în străinătate sau cei care nu au o situație stabilă din punct de vedere profesional sau personal, au fost mult mai afectați de pandemie, decât dacă ar fi fost în țară.

„Pandemia a fost solul fertil pentru declanșarea vulnerabilităților”



Irina Paraschiv confirmă ideea că pandemia a contribuit la agravarea unor probleme pentru cei din diaspora. Unele familii cu copii s-au mutat în zone mai puțin urbane, pentru a avea acces la spațiu și verde, ceea ce le-a oferit un avantaj, dar a și contribuit foarte mult la partea de izolare și la depresie.

Același lucru, așa cum menționează psihoterapeuta, s-a întâmplat și pentru cei care au muncit de acasă, unde sentimentul de izolare a fost accentuat. La nivel global, pandemia a fost în totalitate o situație percepută drept incertă, spune și Larisa Paul.

„Creierul nostru nu este prieten cu incertitudinea, iar lipsa controlului, a unor soluții concrete, a siguranței, acționează ca și catalizatori pentru anxietate și o alimentează”, explică ea.

Practic, atunci când avem foarte puține informații despre o situație, aceasta va fi percepută ca fiind periculoasă, față de sentimentul de certitudine care creează siguranță și reduce anxietatea.

„Pandemia în sine este o situație de incertitudine deci poate să destabilizeze până și o persoană mai puțin predispusă la anxietate. Pentru unii poate să fie vorba doar despre o escaladare a unei anxietăți deja instalate, preexistente, pe când pentru alții poate să fie o primă întâlnire cu aceasta. Iar această experiență nu a fost deloc diferită pentru persoanele din Diaspora”, mai spune Larisa.

Psiholoaga mai trage atenția asupra faptului că pandemia a fost solul fertil pentru ca vulnerabilitățile fiecăruia să se declanșeze. Ea le transmite oamenilor că nicio emoție nu apare fără un motiv și că are rolul de a transmite un mesaj: „spre exemplu, anxietatea ne poate transmite mesajul că e nevoie să schimbăm ceva în viața noastră.”

„Socializarea și sprijinul din comunități, neprețuite”



Problemele românilor plecați din țară pot avea rezolvare, iar psihologul Gabriel Dinu le recomandă să fie uniți și să aibă mai multă încredere unii în alții, chiar dacă riscă să se ai înșele câteodată.

„Socializarea și sprijinul din comunități sunt neprețuite și îi pot ajuta să se descurce cât mai bine în străinătate și să se bucure cât mai mult de viață”, explică Dinu.

Irina Paraschiv recomandă: să fie pregătiți pentru o schimbare și pentru un efort de adaptare care poate dura și până la 6 luni să apeleze la ajutorul unui psihoterapeut la primele semne de anxietate, stări fizice neplăcute, depresie, insomnie, burnout. să discute despre cum se simt.

Cred că asta ar fi prima indicație: să le scrie, să povestească cuiva apropiat sau să meargă la psiholog

La rândul ei, Larisa Paul confirmă faptul că nu există o pilulă magică pentru aceste probleme, dar pot fi identificate anume strategii.

Acestea sunt utile atât pentru românii din afara țării, cât și pentru cei de aici:

structurarea anumitor aspecte ale vieții: trezitul la o oră fixă, un program clar, căutarea unui loc de muncă, începerea unor cursuri, găsirea unui hobby identificarea îngrijorării neproductive și eliminarea sursei acesteia.

îngrijorarea neproductivă ne va face să ne simțim anxioși și nesiguri, ne va bloca și ne va face să ne petrecem o bună parte din zi gândindu-ne la cele mai proaste și catastrofale scenarii, pe când anxietatea productivă ne va focaliza pe soluții și ne va conduce spre acțiune acceptarea a ceea ce nu poate fi schimbat.

acceptarea incertitudinii ca parte din viața noastră este esențială în regăsirea liniștii. Un prim pas în această direcție este focalizarea atenției pe acele aspecte din viață care se află în controlul nostru.

cunoașterea propriilor limitări și apelarea unui ajutor atunci când e cazul.

Andreea Șandru vorbește despre un mit pe care mulți îl cred - faptul că prima dată trebuie să scape de stările negative și abia apoi se pot ocupa de ceea ce le place (practicarea unui hobby).

Însă, așa cum spune terapeuta, e nevoie să faci lucruri care îți cultivă emoțiile pozitive pentru a minimiza starea negativă.

„Dacă aștepți să scapi de frică, furie, tristețe sau îngrijorări nu faci decât să-ți descarci bateriile. Așa cum cel mai probabil îți încarci telefonul în fiecare zi, și tu ai nevoie să-ți încarci bateriile cu emoții pozitive. Un exercițiu util poate fi să ai un obiectiv pentru această perioadă.

Nu trebuie să fie ceva extraordinar sau complex, ci un obiectiv simplu care-ți poate oferi structură și o stare de bine. De exemplu: să povestești mai des cu prietenii tăi, să gătești mai mult, să petreci mai puțin timp pe rețele de socializare, să petreci mai mult timp cu tine etc.”, concluzionează Andreea.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















12888 vizualizari

  • +11 (19 voturi)    
    vad ca (Duminică, 9 mai 2021, 21:46)

    codrean [utilizator]

    nu a intrat in subiect o tema : ce sanse are tanarul/tanara din Romania sa-si intemeieze o familie, stabila, in strainatate ? Pentru multi aceasta este o conditie importanta pentru 'implinire" : familie, copii, stabilitate ...
    Si inca ceva; se vorbeste despre miliardele 'trimise" acasa. Prin posta-transfer bancar ? Sunt date sau estimari ?
    Ca eu stiu multi care nu trimit ci aduc, atunci cand vin sau la sfarsitul unei perioade de munca tamporara. Concluzia, deci, ar fi ca sumele intrate in tara sunt mult mai mari asa incat aportul acestor milioane de oameni este esential la echilibrarea balantei de plati. Ca fara ei...va dati sema pe unde-am fi ...
    • +11 (11 voturi)    
      BNR (Luni, 10 mai 2021, 2:10)

      CarlosKent [utilizator] i-a raspuns lui codrean

      Este raportarea BNR, pe baza remiterilor bancilor straine catre Romania, adica a transferurilor bancare. Banii adusi in buzunare, genti, valize nu intre in calcul.
  • +28 (34 voturi)    
    Vai vai... (Duminică, 9 mai 2021, 21:50)

    filosoful.roman [utilizator]

    Ce rau e in afara. Cam asta incearca sa ne convinga acest articol. Stati linistiti, cei care au emigrat o duc per total mult mai bine acolo, si nu e vorba doar de bani. E vorba si de nivelul de civilizatie.

    Iar asta cu romanii care s-au intors in timpul pandemiei inapoi in tara ”să-și găsească un rost înapoi pe tărâmul mioritic” e o vrajeala, de fapt s-au intors infractorii si cei fara forme stabile acolo.

    Cei care s-au dus cu adevarat sa-si faca un rost probabil nu se vor mai intoarce in Romania niciodata, mai ales daca au familie si copii crescuti acolo. Iar daca acest stat nu va incepe sa isi trateze cu respect cetatenii, vor pleca si mai multi.
    • +17 (17 voturi)    
      nu e rau (Luni, 10 mai 2021, 0:26)

      zaboo [utilizator] i-a raspuns lui filosoful.roman

      e greu. o iei de la zero. cand nu treci prin asta, NU ai cum sa pricepi.
    • +1 (7 voturi)    
      diaspora (Luni, 10 mai 2021, 10:33)

      hanu [utilizator] i-a raspuns lui filosoful.roman

      isi sterge lacrimile de depresie cu multe bancnote verzi :)
  • +15 (25 voturi)    
    Pe mine m-au apucat depresia (Duminică, 9 mai 2021, 23:21)

    galeo [utilizator]

    De când m-am întors în România, și îmi sau seama că am luat o decizie proasta.
    Acolo eram liniștit, aici în România e un haos, lume rea, dusmanoasa, o anxietate generalizata, toți din jur nervoși, agitați, neprietenoși.
    • -7 (17 voturi)    
      Ne minti? (Luni, 10 mai 2021, 1:22)

      Emiliom [utilizator] i-a raspuns lui galeo

      Tu ai venit din Rusia!
    • +8 (12 voturi)    
      Diaspora (Luni, 10 mai 2021, 2:06)

      CarlosKent [utilizator] i-a raspuns lui galeo

      Si eu sunt in aceeasi situatie. Foarte proasta decizia in Martie 2020, eu stiam ca asa va fi, dar panica membrilor familiei a decis sa ne intoarcem. Dupa rapelul la vaccin plecam iarasi cu totii in Anglia, de data asta mai intelepti in luarea deciziilor.
      • +8 (10 voturi)    
        Si eu la fel am sa fac (Luni, 10 mai 2021, 9:33)

        galeo [utilizator] i-a raspuns lui CarlosKent

        De data asta plec definitiv, nu vreau sa mai aud de romani si Romania.
        Optimismul iti trece repede, dupa cateva luni dupa ce te-ai intors in Ro.
        Cand esti acolo , in timp, retii doar partile bune din Romania, dar cand te intorci revii repede la realitate.
  • +21 (25 voturi)    
    da (Luni, 10 mai 2021, 0:11)

    rick777 [utilizator]

    Romanii plecati afara se re-intorc regulat acasa in Romania = ca sa isi re-aduca aminte de ce au plecat .
    Si pleaca dinnou .
    Asta este cel mai bun tratament pentru depresia celor plecati si care le este dor de Romania .
    Stati o luna doua acasa si va trece depresia . Si sa vezi ce viteza bagati pe drumul inapoi spre Germania sau Spania sau ....
    • +6 (8 voturi)    
      Tot mai bine e in Vest (Luni, 10 mai 2021, 9:03)

      emil bobu [utilizator] i-a raspuns lui rick777

      Vii in Romania, te uiti in jur la buruieni, drumurile proaste, oamenii care voteaza cu hoti de zeci de ani in ciuda existentei unei optiuni bune si iti dai imediat seama ca e mai bine in Vest, cu toate greutatile de acolo.
      • -7 (7 voturi)    
        ??? (Luni, 10 mai 2021, 10:13)

        srpc [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

        care optiuni bune? alea ce au ca scop adancirea statutului de colonie categoria III? alde plusere? mersi, pas
      • +7 (7 voturi)    
        Cam așa e (Luni, 10 mai 2021, 10:33)

        Orizont [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

        Si eu sunt plecat de peste 20 de ani în USA. Mi-e dor, vin în România de doua ori pe an. Dar de câte ori vin, însă dau de problemele mai ales de birocrație. Ex. Pașaportul romanesc a fost deteriorat, deoarece nu am putut dovedi, la pasapoarte mi-a spus ca trebuie declarat pierdut. Și mi-a făcut proces verbal cu amenda. Nici o problema, l-am întrebat unde o pot plăti, și mi-a spus ca unde se plătesc impozitele unde am locuit ultima oară. Bun, am fost la impozite sector 6 și dacă nu am adresa de România, nu au știut ce sa facă și au zis ca trebuie sa plătesc la ANAF. M-am dus la ANAF, am luat ticket pentru ghișeul 6, am dat procesul verbal și m-a trimis sus la ghișeul 9, la ghiseoul 9 m-a întrebat dacă este pentru persoana fizica sau juridica după care mi-a spus ca la ghișeul 10. La ghișeul 10, duduia nu unde era, probabil pauza de masa, am așteptat 45 de minute, în sfârșit a venit, nu a știut ce sa facă nici ea, și m-a dus jos la ghișeul 7. Au vorbit despre ce anume sa facă, au data telefoane, su după Jumatate de ora m-au trimis la trezorier pe Splaiul Unirii, unde în sfârșit am reușit sa plătesc amenda. Eh, asta a fost numai una dintre aceste mici probleme care te pune pe drumuri și timp pierdut. Am mai avut probleme ca acestea în trecut.
        De aceea, de câte ori vin, mă gândesc dacă aș putea sa trăiesc aici. Totuși cred ca aș putea și aș vrea sa mă întorc. Tot sper sa se mai schimbe.
        • +3 (5 voturi)    
          Ceea ce ai trait tu (Luni, 10 mai 2021, 11:29)

          galeo [utilizator] i-a raspuns lui Orizont

          Traiesc romanii din Romania aproape zi de zi.
          Pai nu iti vine sa pleci si sa uiti total de Romania?
          Eu zic ca da, vazand cat de linistit tratesti acolo.
        • +4 (4 voturi)    
          ”Cele 12 munci ale lui Asterix” (Luni, 10 mai 2021, 13:58)

          Soarele [utilizator] i-a raspuns lui Orizont

          100%
    • -4 (12 voturi)    
      vin sa se indoape.. (Luni, 10 mai 2021, 10:57)

      Ismail Paine de circ [utilizator] i-a raspuns lui rick777

      .. cu sarmale, drob, slana, palinca.. ca pe acolo unde ajung ei n-au d'astea. e bine, cat timp pleaca inapoi.
  • +9 (9 voturi)    
    Aiurea (Luni, 10 mai 2021, 0:11)

    Emiliom [utilizator]

    Cinci psihologi care au vazut cativa (5000 cred ca sunt multi) pacienti trag concluzii. E ca si cum ar spune un cardiolog ca pacientii din diaspora care vin la el au probleme cu inima. DOH!
  • +8 (12 voturi)    
    asta-i culmea (Luni, 10 mai 2021, 0:42)

    John_Re [utilizator]

    au ajuns psihologii romani sa-i trateze pe cei din diaspora.

    lol:)))
  • +3 (11 voturi)    
    mare psihologie (Luni, 10 mai 2021, 2:13)

    gigilu [utilizator]

    Putini sunt cei care pleaca din locul in care s-au nascut din spirit de aventura. Majoritatea pleaca de nevoie din cauza lipsurilor materiale si a lipsei de oportunitati, mai ales cei care n-au “cunostinte” care sa le procure un loc de munca garantat si caldut, de preferinta in multinationale cu locuri rezervate, in banci sau la stat. Altii au alt statut , cu posibilitati deosebite, unii-si trimit odraslele sa invete in strainatate ca in urma acestei investitii sa ajunga “cineva, undeva”, iar altii sunt shipati sa lucreze in organizatii europene, deci se duc la post . De aici si abordarea psihologica a acestor categorii este diferita: primii sunt stresati si obositi ca trebuie sa se integreze si sa munceasca din greu ca supravietuiasca intr-un mediu nou si de multe ori neprietenos , pe cand cei alocati in diverse locuri privilegiate au mereu spatele asigurat si sunt vazuti ca modele de success. La urma e atitudinea celor ramasi pe meleagurile natale fata de cei plecati. Acestia din urma sunt vazuti ca o lamaie buna de stors care trebuie sa imparta bani si cadouri la toate rudele si cunoscutii ca de, vin din strainataturi unde umbla cainii cu covrigi in coada. Iar daca se intorc acasa de tot sunt priviti cu dispret ca niste esecuri umane si sunt umiliti cu satifactie maxima.
  • +9 (11 voturi)    
    Aventura (Luni, 10 mai 2021, 5:12)

    vasile-roaita [utilizator]

    Migratiile masive de oameni in Europa au fost multe de-a lungul timpului. Eu cind am plecat dupa prima mineriada, am plecat in aventura. Pentru ca pe vremea bolsevismului granitele erau inchise si nu puteai sa calatoresti in vestul Europei. Mi-am luat traista-n bat si am plecat unde am vazut cu ochii. Nu regret alegerea facuta. Am cunoscut oameni noi, alte mentalitati, alte resurse. Inapoi in Romania n-o sa ma mai intorc niciodata pentru ca familia mea este aici. Cu ce se framinta cei din diaspora? Le este citeodata dor de Romania, se duc acolo in vizita dar constata ca nu se mai simt bine acolo si se intorc inapoi in tarile unde s-au stabilit.
  • -1 (15 voturi)    
    Cea mai buna metoda (Luni, 10 mai 2021, 6:00)

    consumator2 [utilizator]

    De tratament impotriva depresiei: asculta pe Citu! Apoi iti dai seama (iar) ce bine e in afara!!!
    • +1 (9 voturi)    
      Sau pe Ciolacu, Alexe, Rares Bogdan etc. (Luni, 10 mai 2021, 9:04)

      emil bobu [utilizator] i-a raspuns lui consumator2

      Aproape toti politrucii romani sunt hoti, singurii cinstiti sunt in USR si sunt atacati in mass media.
      • +1 (3 voturi)    
        perla zilei (Luni, 10 mai 2021, 10:15)

        srpc [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

        ai fi haios, daca n-ai fi sinistru
    • 0 (0 voturi)    
      Ai luat cam multe minusuri (Luni, 10 mai 2021, 20:14)

      kkciosuldelahamangia [utilizator] i-a raspuns lui consumator2

      Da toti uita ca actualul pnl care se trage direct din pcr, pt. ca dupa '47 in Romania nu a mai existat economie de piata care sa formeze o clasa de mijloc, si care ar trebui sa dea nucleul pnl.
  • -14 (16 voturi)    
    Cine e plecat e pe jumatate mort (Luni, 10 mai 2021, 6:38)

    ViorelT [utilizator]

    Cine e plecat e pe jumatate mort
  • -1 (13 voturi)    
    omu vine, dar mai si pleaca. (Luni, 10 mai 2021, 8:06)

    Ismail Paine de circ [utilizator]

    ... gata, a trecut pandemia, e cazul sa mergeti inapoi ca si asa ne calcam pe picioare astia care am ramas.
  • +5 (7 voturi)    
    Prietenii din copilarie (Luni, 10 mai 2021, 9:23)

    ana520510 [utilizator]

    Am multi prieteni dicopilarie care au ales sa emigreze. Avem un grup de wapp pe care tinem legatura, vorbim aproape zilnic - dar niciunul nu a dat vreun semn ca ar vrea sa se intoarca in tara. Cei din SUA ar vrea sa plece de acolo in Euroa, dar nicidecum inapoi in Romania. Motivele sunt f simple: sistemul de sanatate, infrastructura si sistemul de educatie [majoritatea au deja copii la gimnaziu] - sunt motivele ptr care ei nu vor sa se intoarca niciodata inapoi. Si toate acestea sunt urmari directe ale coruptiei.
  • +7 (7 voturi)    
    o garantie: (Luni, 10 mai 2021, 10:30)

    hanu [utilizator]

    daca ai stat ceva ani in vest, vii in Romania si in 3-4 zile, o saptamana maxim, vrei sa pleci inapoi.
    Senzatia e de tara barbara, cu oameni saraci, abrutizati, sumbri si cainosi.
    Traficul e infernal, multi prosti agresivi, plin de cazane nemtesti diesel, mana a 7-a (aici Romania e incredibil de similara cu Albania).
    Tot aud ca e greu domle in vest...e greu dor pentru ca nu ai suport familial, de multe ori, in rest diferenta civilizationala e totusi inca destul de mare, vestul e ca o doza mare de normalitate.
    Nu suntem deloc ca tara unde credeam ca o sa fim dupa 30 de ani.
  • +3 (3 voturi)    
    si aiureala (Luni, 10 mai 2021, 10:35)

    hanu [utilizator]

    cu tzelina e contraproductiva, enorm de multi calificati si intelectuali romani au plecat si lucreaza pe meseria lor. De la medici la instalatori si ingineri. Depinde in care cercuri te invarti, presupun.
  • +4 (4 voturi)    
    Ba eu nu prea cred ca titlul e adevarat (Luni, 10 mai 2021, 11:50)

    firicel123 [utilizator]

    Cred ca cei din Romania au probleme la bibilica si merg la psiholog.
    Aici afara e FOOARTE BINE , oriunde europa de vest sau america,
    Nu cred ca cinci psihologi vorbesc in numbele a 3.5 milioane romani, cazurile cu probleme sunt putine care pot fi ignorate nu titrate.
    Cand eram in buucuresti 2010-2015 aveam abonament la psiholog. Dar de cand sunt afara pot sa zic ca ... E BINEE!!!
    Da sunt vremuri tulburi, si unori te simti izolat, dar uneori raspunsul e doar la un pas distanta, vorbeste comunica cu vecinul sau cu prietenii, trebuie sa fie cineva in jurul tau... nu la psiholog.
    • 0 (0 voturi)    
      corect (Marţi, 11 mai 2021, 10:07)

      hanu [utilizator] i-a raspuns lui firicel123

      in RSR au mai ramas doar pensionarii, minorii, angajatii la stat, cei cu avere din familie si fraierii. Folosesc termenul cu sensul originar de persoana naiva. Stii, cei care zic "totul va fi bine", "nu plec din cauza copiilor/familiei" "oare o sa madescurc in vest? mai bine stau aici macar stiu limba" etc etc.
      Tara se mentine pe linia de plutire aproape exclusiv din contributiile cash ale diasporei/ celor plecati la munca. Indiferent unde stai uita-te un pic in jur si ai sa intelegi ca asa e.

      De asta e si somajul lejer in RSR, ca cei cu adevarat capabili au plecat de mult in vest.
      Bafta
  • +3 (3 voturi)    
    cel putin 2 tipuri de diaspore (Luni, 10 mai 2021, 12:13)

    NinaS [utilizator]

    Totul depinde de motivele initiale ale plecarii. Daca motivele sunt pur economice, intervine aceasta nostalgie, depresie etc.
    Daca motivele sunt legate de valori, mult mai putin sau deloc. De valori, de exemplu: recunosc ca nu sunt multumit de sistemul de sanatate/coruptie/politica/famlilia proprie/anturajul/marlanie/agresivitate ambianta...fiecare cu ale lui. Te simti tu inainte de a pleca ca you don't fit in, aici, acasa, si recunosti ca asta nu se va schimba cu una cu doua. Ai doar o viata, nu ai vreme de pierdut si vrei sa ti-o petreci intr-un loc mai potrivit tie, intr-un loc cu oameni cu care ai mai multe valori comune, stil de viata comun si in care vrei sa iti cresti copiii. Ceea ce te leaga de noul popor nu sunt banii neaparat, ci valorile.
    In acest al doilea caz, nu exista nostalgie.
    In primul caz intervine nostalgia si din cauza asta astia is in stare sa voteze pe de alta parte pe oricine le perie sentimentul national in senseul parului si orgoliul de roman, voteaza AUR de ex.
  • 0 (2 voturi)    
    Ce-mi place! (Luni, 10 mai 2021, 15:41)

    mirce [utilizator]

    De câţiva ani buni mă tot întreb: Turcii i-au denumit "diaspora" pe concetăţenii plecaţi la munc în Germania? Iatlienii i-au denumit "diaspora" pe sicilienii plecaţi la muncă niţel mai la nord Elveţia, Germania, Franţa? Acest şir de întrebări mai poate continua. Şi totuşi de ce "românaşi" îşi denumesc concetăţenii plecaţi la munci pe aiurea "diasora". Un singur răspuns am găsit: Sfertodocşi ajunşi "aleşi" ai neamului, mai ales cei portocalii, au aruncat acest cuvânt care are conotaţii biblice în spaţiul media şi .... O minciună repetată cu insistenţă devine la un moment dat credibilă şi crezută de cei mai slabi de duh.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by