Spitalele românești au nevoie ca de aer de noi clădiri, multe dintre ele au autorizație sanitară de funcționare obținută doar în baza unui plan de conformare, termenul de confomare pentru a putea asigura un act medical în siguranță prelungindu-se la infinit, de la un an la altul, iar unii manageri nu știu căror pacienți se adresează unitatea medicală pe care o conduc - cronici sau acuți - și nici câte paturi are spitalul, declară, într-un interviu acordat HotNews.ro, medicul Constantin Dina, omul care a condus în ultimii 7 ani controalele efectuate în spitalele din România, din poziția de șef al Corpului de Control din Ministerul Sănătății.

Constantin DinaFoto: Hotnews

Care sunt cele mai mari probleme din spitalele românești, de ce legislația din domeniu este de multe ori depășită sau imposibil de aplicat și de ce sistemul de sănătate trebuie să sufere o reformă profundă, într-un interviu acordat HotNews.ro de Constantin Dina:

"Problemele sunt multe"

Medicul Constantin Dina, șeful Direcției de Control și Integritate din Ministerul Sănătății (Corpul de control) începând din anul 2014, s-a autosuspendat pentru un an din funcție la începutul lunii februarie, pentru a lucra în calitate de consilier pe probleme de legislație, cu câte o jumătate de normă, la cabinetul parlamentar al fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, și la cel al deputatului USR Emanuel Ungureanu. Constantin Dina ar urma să revină la conducerea Corpului de control din Ministerul Sănătății, post pe care l-a obținut prin concurs, peste un an.

Sistemul de sănătate trebuie să sufere o reformă profundă, afirmă Constanti Dina, iar legislația din domeniu și-a atins limitele, motiv pentru care a ales să facă timp de un an o pauză de la controalele din spitale și să contribuie la actualizarea legislației. Practic, să vadă ce poate face "și de partea cealaltă".

Care sunt principalele probleme de care s-a lovit Constantin Dina în cei 7 ani în care a controlat spitalele din România? "Problemele sunt multe", își începe el povestea. "În principiu, ele țin de managementul unității sanitare, țin de legislație, de organizarea fiecărui spital în parte și, bineînțeles, țin și de Ministerul Sănătății, care este forul tutelar pentru toate unitățile sanitare din România, chiar dacă unele dintre ele sunt în subordinea autorităților locale. Cred că țin inclusiv de modul în care înțelege conducerea fiecărui spital să aplice legislația și de cum o aplică. Și de aici apar tot felul de disfuncționalități în cadrul unității respective."

Majoritatea spitalelor românești funcționează în clădiri vechi, din anii 1950-1970

Dacă înaintea pandemiei se vorbea foarte mult despre infecțiile nosocomiale din spitale, în ultimele luni atenția s-a mutat către incendiile produse în câteva spitale COVID-19. Cum se văd cauzele acestor probleme prin ochii lui Constantin Dina? "Este vorba în principal despre partea de investiții, mai toate clădirile spitalelor sunt vechi și au suferit tot felul de modificări, dar pe structura existentă. Și atunci, probabil că una dintre cauze ar putea fi și aceasta. În rest, verificările pe care le face Corpul de Control al Ministerului Sănătății sunt în legătură cu partea de respectare a legislației din domeniu și mai puțin pe partea de pregătire pentru incendii, pentru astfel de lucruri. Noi am verificat și verificăm în continuare tot ce înseamnă respectarea legislației în vigoare în domeniul medical. Partea de autorizații la incendiu și organizare pentru răspuns la incendiu este verificată de o altă instituție. Iar partea de infecții nosocomiale, Corpul de Control verifică împreună cu alte entități din cadrul Ministerului Sănătății sau din unități subordonate Ministerului Sănătății. De aceea nu aș putea să spun eu foarte multe despre partea de incendii sau despre cum au fost clădirile organizate."

Mai toate clădirile unde își desfășoară activitatea spitalele din țara noastră "sunt vechi, sunt clădiri construite prin 1950-1970. Sunt clădiri vechi și, probabil, nu se adaptează cerințelor actuale. Dar la Corpul de Control nu există experți de structură, care să verifice ceva la o clădire, spre exemplu cum sunt organizate circuitele electrice", subliniază fostul șef al Corpului de Control din Ministerul Sănătății.

L-am întrebat pe Constantin Dina dacă se mai poate adăuga pe aceste vechi structuri sau este nevoie de clădiri noi: "Este nevoie de clădiri noi pentru unitățile sanitare. Clădirile actuale nu se mai pot adapta la normele pe care le avem, foarte greu o unitate sanitară reușește să se adapteze la normele în vigoare și de aceea cred că avem nevoie de clădiri noi. Spre exemplu un spital ar putea să reorganizeze activitatea într-o clădire, să scoată anumite secții și să le mute în altă clădire, care se construiește poate lângă, astfel încât să poată să îndeplinească condițiile de funcționare. Altfel, până să ajungă să îndeplinească normele de funcționare existente în legislația actuală, este cale lungă."

Autorizație sanitară de funcționare doar în baza unui plan de conformare, în majoritatea spitalelor

Tocmai de aceea, atrage atenția Constantin Dina, marea majoritate a spitalelor "au autorizație sanitară de funcționare doar cu plan de conformare. Tocmai pentru că tot trebuie să mai facă câte ceva, pentru a ajunge la nivelul prevăzut de legislație, astfel încât să asigure un act medical de calitate."

În plus, nu toate punctele din planul de conformare sunt atinse de o unitate sanitară la sfârșitul unui an, subliniază Constantin Dina. Ce se întâmplă în acest caz? "Se amână pentru anul care urmează și iarăși obiectivele sunt puse într-un nou plan de conformare. Și iarăși se evaluează, peste un an, ce a făcut unitatea sanitară respectivă pentru a îndeplini planul de conformare. Și bineînțeles că iarăși sunt puncte care nu s-au îndeplinit, iar pentru acest lucru se mai dă încă un an și tot așa. Iar asta durează de foarte mult timp, pentru că unele probleme chiar nu pot fi rezolvate sau, în unele cazuri, nu a existat finanțare pentru ca ele să fie rezolvate. Probabil că spitalele regionale care urmează să fie construite vor rezolva o parte dintre aceste probleme. Dar numai în locațiile unde se vor construi acestea. Restul vor trebui în continuare să facă eforturi pentru a ajunge la nivelul la care este nevoie și la care ei pot asigura un act medical în siguranță."

În cea mai mare proporție, problemele țin de managementul spitalelor, de modul în care se înțelege legislația în domeniu și de modul în care este aplicată, explică fostul șef al Corpului de Control din Ministerul Sănătății: "Din păcate, avem manageri care nu își cunosc spitalele. Sunt puțini, dar sunt. Am întîlnit, spre exemplu, manageri care nu știau dacă spitalul lor este un spital pentru cronici sau pentru acuți. Sau manager care nu știa câte paturi are spitalul pe care îl conducea. Sunt tot felul de lucruri pe care le-am întâlnit în aceste verificări și care, da, unele țin de management, altele nu mai țin de management, țin de legislație, sunt limitați de tot ceea ce scrie în legislația sanitară, care cred că și ea și-a atins limitele și, dacă le uităm la Legea 95/2006 în domeniul sănătății, a avut peste 2.000 de amendamente. Ea ar trebui modificată și restructurată. Spre exemplu, sunt multe lucruri în legislația actuală care nu pot fi puse ad litreram în practică."

Se fac presiuni asupra Ministerului Sănătății pentru a nu se ajunge la anumiți oameni în urma controalelor?

Ultimul control făcut de Constantin Dina înainte de plecarea temporară din Ministerul Sănătății au fost la Spitalul Județean din Piatra Neamț, a cărui secție de Terapie Intensivă a fost distrusă de un incendiu în noiembrie anul trecut. De asemenea, la momentul plecării sale din minister, începuse și controlul de la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, tot după un incendiu. Constantin Dina spune că nu știe cum s-au finalizat aceste controale.

Cum se desfășoară de fapt un astfel de control și în câte cazuri el are și urmări? "Cred că în proporție de 80% măsurile propuse a avut o finalitate. Iar rapoartele pot lua și calea Parchetului, Poliției, Curții de Conturi, depinde unde au fost trimise. De regulă, atunci când se merge în control, se merge la fața locului, se verifică toate documentele, se scrie un raport, care ulterior este trimis și entității pentru un punct de vedere - aceasta poate sau nu poate să transmită un punct de vedere. Iar în final raportul se încheie, se aprobă de către ministrul Sănătății, iar în cadrul raportului se recomandă anumite măsuri. Depinde pentru cine - pot fi pentru unitatea verificată sau pentru structurile din cadrul Ministerului Sănătății. Și aceste măsuri ar trebui puse în aplicare atât de managementul unității, cât și de structurile din minister. În cea mai mare parte, aceste măsuri au fost puse în aplicare, dar sunt și măsuri care nu au fost puse în aplicare. Unele din motive obiective - nu le puteau pune în aplicare sau nu în termenul care a fost dat - iar altele nu au fost puse în aplicare, punct. Iar pentru acest lucru sunt tot felul de măsuri administrative care pot fi luate împotriva persoanelor care nu pun în aplicare respectivele măsuri."

A simțit sau suspectat vreodată Constantin Dina, în ultimii 7 ani, că au existat presiuni asupra Ministerului Sănătății pentru ca măsurile recomandate în urma acestor controale să nu fie aplicate sau pentru a nu se ajunge la anumite persoane vizate de aceste măsuri? "Nu, să știți că nu. Cel puțin cât am fost eu acolo, nu a existat această problemă", vine răspunsul.

De ce a decis Constantin Dina să facă pasul spre Parlament pentru un an, în calitate de consilier pe probleme de legislație al fostului ministru Nelu Tătaru, în prezent deputat PNL și președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, și al lui Emanuel Ungureanu, deputat USR, și de ce acum? "Am verificat 7 ani spitalele, sunt multe lucruri care trebuie completate în legislație și am hotărât să fac acest pas, să merg în Parlament lângă domnul fost ministru Tătaru și să încercăm să facem acest lucru - să scriem o legislație clară în domeniu. Să vedem cât ne va lua, dar cred că trebuie să o adaptăm nevoilor din România. Ea este o legislație destul de stufoasă, amendată de foarte multe ori, din ea izvorăsc foarte multe hotărâri de Guvern și ordine de ministru car uneori se bat cap în cap cu prevederile din legislația primară. Și atunci, cred că trebuie corectată, astfel încât să fie clar pentru toată lumea ce trebuie să facă în acest domeniu, pentru că e clar că și managerii sunt induși în eroare uneori de prevederile care sunt contrare unele cu altele. De aceea am făcut acest pas, am spus să vedem ce putem face și din partea cealaltă."

"Cred că sistemul trebuie să sufere o reformă profundă, trebuie undeva un moment zero și trebuie ca această legislație să vină susțină această reformă. Se rescriu foarte multe capitole din Legea 95. Spre exemplu, o chestiune la care trebuie să ne uităm cu atenție sunt programele naționale de sănătate, pe care trebuie să le redefinim un pic. O altă problemă ar fi managementul unităților sanitare și, bineînțeles, trebuie să discutăm foarte serios despre sănătatea publică, care trebuie rearanjată și ea", încheie Constantin Dina.