​43,6% dintre tinerii români dorm insuficient, 34% au dificultăți la adormire, aproape 10% suferă de insomnie, iar 71,6% suferă de somnolență diurnă. Calitatea și durata somnului scade în timpul pandemiei, iar la trezire se asociază cu stare de oboseală, arată studiul "Somnul tinerilor români în perioada pandemiei", realizat de medicii Florin Mihălțan, Mihaela Oros și Anca Hâncu. Practic, calitatea și durata somnului scad în timpul pandemiei, iar la trezire se asociază cu stare de oboseală. Peste 60% dintre tinerii români care au participat la studiu se simt iritabili, anxioși și deprimați.

SomnFoto: flickr.com

Studiul "Somnul tinerilor români în perioada pandemiei" poate fi consultat integral aici.

Până la 45% din populația lumii are probleme cu somnul. Cele mai frecvente tulburări de somn sunt insomnia și apneea obstructivă. Insomnia afectează între 30-45% din populația adultă. Persoanele cu insomnie suferă de mai multe simptome de anxietate și depresie decât persoanele care nu au această problemă.

Respirația regulată în timpul somnului este esențială pentru a menține sănătatea. Întreruperea ei în timpul somnului se numește apnee obstructivă și afectează 4% dintre bărbați, 2% dintre femei și înseamnă dificultatea de a respira în timpul somnului.

Netratate, pe termen lung, tulburările de somn vin cu o mulțime de probleme medicale. "Somnul reprezintă o treime din viață. De calitatea, durata și profunzimea lui depinde ameliorarea vieții noastre de zi cu zi și modul în care ne desfășurăm cu spor sau nu activitățile noastre zilnice. Sunt suficiente câteva nopți la rând de nesomn pentru ca organismul să intre în degringoladă, întrucât lipsa somnului dezechilibrează capacitatea corpului de a controla nivelul glicemiei și de a utiliza insulina. Pe termen lung, alături de alți factori, lipsa somnului crește riscul de diabet zaharat de tip II. Este doar un exemplu al multiplelor interconexiuni ale unor afecțiuni cronice cu modul nostru de a ne odihni. De asemenea, somnul insuficient încetinește metabolismul, deci crește riscul de obezitate, dar este și un factor de risc pentru hipertensiune și probleme cardiovasculare", spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă a Societății Române de Pneumologie.

Societatea Română de Pneumologie, Secțiunea de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă, Asociația pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți, Asociația Medicală de Prevenție prin Stil de Viață Sănătos, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davilla" din București și Societatea Studenților în Medicină din București subliniază rolul somnului pentru un viitor sănătos, mai ales că pandemia de COVID-19 a afectat inclusiv somnul la pacienți și la personalul medical din prima linie, direct implicat în îngrijirea bolnavilor cu noul coronavirus.

Copiii dorm mai mult decât adulții. Ei au necesități crescute de somn ce corespund dezvoltării intense de la această vârstă și a faptului că se află într-o permanentă stare de învățare. Riscurile asociate cu un somn neodihnitor la copii sunt reprezentate de asocierea cu tulburări de creștere și dezvoltare, reglare emoțională deficitară, anxietate, depresie și obezitate.

"Nu este doar un clișeu atunci când spunem că somnul odihnitor reprezintă unul dintre cei trei piloni ai sănătății, alături de alimentația echilibrată și mișcarea fizică. Cele mai mari beneficii vin din combinarea acestor obiceiuri, întreaga perioadă de 24 de ore trebuie luată în considerare și privită în ansamblu. Combinația - mai multă activitate fizică, mai puțin timp de activități statice, sedentare și mai mult somn - va contribui la sănătatea fizică, va reduce riscul pentru dezvoltarea obezității și va îmbunătăți sănătatea mintală", spune dr. Mihaela Oros, președinta Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți.

"Stilul de viață devine tot mai important atât în prevenția, cât și în managementul bolilor cronice. Relațiile dintre somnul deficitar și tulburările de comportament alimentar sunt dovedite științific. Scurtarea duratei somnului este factor predispozant atât pentru obezitate, cât și pentru diabet zaharat. Un studiu apărut acum câteva zile în American Heart Journal arată o relație clară între numărul de internări pentru forme grave de COVID-19 și condiții cardiometabolice: obezitate, diabet, hipertensiune, insuficiență cardiacă. Se menționează că 2/3 din internările pentru COVID ar putea fi prevenite prin schimbarea stilului de viață. Astfel, așa cum spune vestitul Dariush Mozzafarian, somitate a cardiologiei americane, mai mult ca oricând, ar trebui să educăm/ informăm populația despre un stil de viață sănătos care să cuprindă bineînțeles și reguli clare pentru un somn odihnitor. Să facem ca somnul să fie prietenul nostru, respectându-l", adaugă și dr. Anca Hâncu, medic nutriționist, președinta Asociației Medicale de Prevenție prin Stilul de Viață Sănătos.

Majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau tratate, dar mai puțin de o treime dintre cei care suferă ignoră această problemă și nu caută ajutor profesional.

Este important ca oamenii să înțeleagă că somnul, la fel ca mișcarea, hidratarea, și nutriția are un rol în buna funcționare a organismului. Sunt trei elemente la care ar trebui să fie atenți: durata, suficientă pentru ca persoana să fie odihnită și alertă în ziua următoare, continuitatea, adică perioadele de somn trebuie să fie fără fragmentare. Somnul ar trebui să fie suficient de profund pentru a fi odihnitor. Toate acestea sunt cheia pentru un viitor sănătos pe toate planurile.

Cele 10 condiții de somn sănătos la adulți:

• 1. Fixați ora de culcare și ora de trezire.

• 2. Dacă aveți obiceiul de a face sieste, nu depășiți 45 de minute de somn în timpul zilei.

• 3. Evitați ingestia excesivă de alcool cu 4 ore înainte de culcare și nu fumați.

• 4. Evitați cofeina cu 6 ore înainte de culcare. Aceasta include cafeaua, ceaiul și băuturi acidulate, precum și ciocolata.
  

• 5. Evitați alimentele grele, condimentate sau cu zahăr cu 4 ore înainte de culcare. O gustare ușoară înainte de culcare este acceptabilă.
  

• 6. Faceți exerciții fizice în mod regulat, dar nu chiar înainte de culcare.

• 7. Folosiți lenjerie de pat confortabilă.

• 8. Găsiți o setare confortabilă a temperaturii (21 de grade) pentru somn și mențineți camera bine ventilată.
  

• 9. Blocați toate zgomotele care distrag atenția și eliminați cât mai multă lumină posibilă.

• 10. Rezervați patul pentru somn și sex. Nu folosiți patul ca birou, sală de muncă sau cameră de recreere.
  

10 sfaturi adresate părinților pentru un somn sănătos la copil (până la vârsta de 12 ani):

• 1. Duceți copilul la culcare la aceeași oră în fiecare seară, de preferință înainte de ora 21:00.

• 2. Programul de somn trebuie să fie adecvat vârstei.

• 3. Stabiliți o rutină consistentă de culcare.

• 4. Faceți dormitorul copilului dumneavoastră să fie mai bun - rece, întunecat și liniștit.

• 5. Încurajați-vă copilul să adoarmă independent.

• 6. Evitați lumina puternică la culcare și în timpul nopții și creșteți expunerea la lumină dimineața.

• 7. Evitați mesele grele și exercițiile puternice aproape de culcare.

• 8. Păstrați toate elementele electronice, inclusiv televizoarele, calculatoarele și telefoanele mobile în afara dormitorului și limitați utilizarea electronicelor înainte de culcare.

• 9. Evitați cofeina, inclusiv băuturi acidulate, cafea și ceaiuri (precum și ice tee).

• 10. Țineți un program zilnic regulat, respectând orele meselor.