Ce politici propune România în domeniul educației în cadrul PNRR: de la reducerea abandonului școlar la construcția de creșe și granturi pentru tineret și sport / Cea mai mare sumă - infrastructura

de I.R.     HotNews.ro
Vineri, 19 martie 2021, 14:39 Actualitate | Sanatate


Copii la o scoala din sat din Romania
Foto: World Vision Romania
Guvernul României propune, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, o alocare de 4,7 miliarde euro pentru mai mulți piloni din educație - de la programul de reducere a abandonului școlar, educație timpurie și construcția de creșe, parte a programului România Educată.

  • Cei mai mulți bani - 2 miliarde de euro - sunt prevăzuți la capitolul de infrastructură școlară și universitară (vezi jos în articol)

Potrivit documentului făcut public de MIPE, guvernul intenționează să construiască 200 de creșe în clădiri cu consum de energie aproape zero. În prezent, în România există circa 350 de creșe, pentru care, în orașele mari, cererea depășește cu mult numărul de locuri.

De asemenea, tot în zona educației timpurii, se prevede actualizarea codului ocupațiilor din România pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).

În cadrul politicilor de reducere a abandonului școlar, parte a programualui România Educată, se dorește realizarea unor scheme de granturi pentru 1600 de școli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon.

Aminitim că „România Educată” este proiectul național inițiat de Președintele României Klaud Iohannis în 2016, „menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate”, potrivit Administrației Prezidențiale.

Acesta urma să aibă două etape, pentru primul mandat al șefului statului:
  • Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activități, precum opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți.
  • A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație la orizontul anului 2030.

Integral - ce prevede documentul:

Politici pentru generația următoare, copii și tineri. Propuneri de componente

1. România Educată - Programul național de reducere a abandonului școlar

Problemele identificate

  • Participarea redusă la educație accentuează inegalitatea de șanse între elevi – fenomen intensificat în ultimul an de contextul epidemiologic național. România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu școala (15,3% în 2019) și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs).
  • Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în ciuda ratei mari de părăsire timpurie a școlii.
  • Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii. Procesul de desegregare școlară are nevoie de susținere inclusiv financiară pentru a fi finalizat cu succes.
  • La nivel național nu există un mecanism integrat care să abordeze problema părăsirii timpurie a școlii. Nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic în ultimii ani.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

  • Orientarea fondurilor spre școlile vulnerabile și intervenție directă la nivel de școală și copil vulnerabil:
  • o Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie în educație privind elevii aflați în risc de abandon școlar (MATE);
  • o Scheme de granturi pentru 1600 de școli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon - fondurile vor fi utilizate pentru intervenții decise la nivelul școlii, alese dintr-un meniu de măsuri puse la dispoziția școlii și care contribuie la reducerea abandonului școlar;
  • o Program de burse punte pentru liceu – sprijin financiar acordat pentru elevii aflați în risc de abandon școlar la trecerea de la gimnaziu la liceu.
Buget inițial de negociere: 636 milioane euro

2. Granturi pentru tineret și sport

Problemele identificate

  • Potențialului României de a asigura o creștere favorabilă incluziunii este afectat de o serie de probleme legate de calitatea și caracterul incluziv al sistemului de educație și formare
  • Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
  • România este pe ultimul loc în Europa la practicarea sportului, în mod general, și, în special, în ceea ce privește accesibilitatea sportului în rândul tinerilor cu oportunități reduse.
  • Infrastructura sportivă pentru tineri cu oportunități reduse trebuie dezvoltată, în special pentru tinerii cu dizabilități.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

  • Întărirea capacității autorității publice centrale de resort prin dezvoltarea adecvată a corpului de specialiști în domeniul tineretului.
  • Digitalizarea sectorului de tineret care să susțină tineri, organizațiile și actorii relevanți.
  • Întărirea capacității serviciilor și instituțiilor publice pentru tineret și studenți, din teritoriu, în vederea pregătirii procesului de descentralizare și de susținere a autorităților publice locale pentru transferul de competențe în domeniul tineretului
  • Susținerea sectorul neguvernamental de și pentru tineret, prin proiecte de investiții și de dezvoltare a resurselor umane specializate în lucru cu tinerii și prin scheme de granturi cu mecanisme financiare simplificate, în vederea cooperării pentru creșterea calității serviciilor oferite și atingerii unui număr mare de tineri.
  • Investiții în infrastructură fizică și mobilă prietenoasă cu tinerii și cu mediul.
  • Dezvoltarea capacității resurselor umane și modernizarea infrastructurii fizice și digitale pentru acces real și inclusiv, prin crearea de noi standarde profesionale pentru antrenori/ instructori, etc pentru integrare socială.
  • Crearea unui centru național de resurse pentru sport.
  • Promovarea sporturilor și principiilor olimpice ca instrumente de includere socială.
  • Schemă de granturi cu mecanisme financiare simplificate pentru creșterea calității activităților destinate tinerilor și a gradului acestora de implicare și pentru poziționarea sportului ca instrument de includere socială și viață sănătoasă.
  • Digitalizarea registrului național sportiv și realizarea unei platforme naționale integrate pentru susținerea antrenorilor.

Buget inițial de negociere: 300 miloane euro

3. România Educată - Programul Național pentru Creșe

Problemele identificate

  • Sistemul de educație și formare se confruntă cu probleme importante legate de calitatea și caracterul non-incluziv al acestuia.Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în special în ceea ce privește anii de școlarizare care au un rol decisiv în prevenirea părăsirii timpurii a școlii (care rămâne la un nivel ridicat).
  • Participarea copiilor ante-preșcolari la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE, infrastructura fiind insuficient dezvoltată și adaptată.
  • Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
  • Este nevoie de reformarea sistemului de formare inițială și continuă a profesioniștilor care lucrează în unitățile de educație timpurie, de îmbunătățirea accesului la servicii de educație timpurie și de creșterea calității serviciilor de educație timpurie, în special a copiilor până la vârsta de 3 ani.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

  • Revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea și funcționarea sistemului de educație timpurie prin actualizarea normelor de construcție.
  • Dezvoltarea unei abordări integrate pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituțională și coordonare intersectorială, prin furnizarea de servicii de educație, sănătate și de îngrijire pentru copiii de până la vârsta de 6 ani.
  • Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor de educație timpurie și a celor complementare de îngrijire a copilului.
  • Actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat)
  • Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie pentru copiii de până la vârsta de 6 ani, în vederea creșterii ratei de participare și favorizării revenirii părinților în câmpul muncii prin actualizarea și corelarea datelor demografice și a infrastructurii, înființarea unor servicii alternative sau complementare, care să coexiste alături de serviciile formale, transformarea grădinițelor cu program normal în grădinițe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii educaționale și de îngrijire cu program prelungit pentru copiii de la naștere la 6 ani.
  • Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe NZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero - n.r.) , ce vor utiliza energie regenerabilă/ servicii de educație timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici.
  • Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale sectorului neguvernamental și parteneriatul public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educație timpurie.
  • Crearea unor programe pentru grupuri dezavantajate (minorități etnice, copii din medii socio-economice defavorizate).
  • Crearea unui sistem de salarizare motivant care să facă atractivă profesia de educator/ profesor pentru educație timpurie.

Buget inițial de negociere: 370 milioane euro

II.2 România Educată – Digitalizarea educației

Problemele identificate

  • Pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia urgentă de a digitaliza sistemul educațional într-un mod eficient și incluziv.
  • ⟩ Trecerea la învățământul la distanță a fost dificilă din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente.
  • ⟩ Numărul de școli din România echipate necorespunzător din punct de vedere digital este semnificativ mai mare decât media UE, fiind nevoie de investiții majore în acest domeniu.
  • ⟩ Sistemul educațional și materialele educaționale disponibile sunt neadaptate procesului de predare-învățare în mediul virtual.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

  • Flexibilizarea și centrarea pe elev a sistemului educațional prin digitalizare.
  • Dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde.
  • Consolidarea rezilienței și predictibilității funcționale a sistemului de educație în era digitală.
  • Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaționale deschise (competențe de pedagogie digitală).
  • Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum și prin adaptarea curriculumului școlar pentru învățarea în mediul virtual.
  • Modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor și conținuturilor în educație.
  • Crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităților școlare cu echipamente pentru asigurarea condițiilor optime pentru învățarea în mediul virtual, în funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru școlile mai vulnerabile.
  • Crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învățământul preuniversitar și universitar.
  • Incluziunea prin digitalizare - dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi și elevi spitalizați.
  • Revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro) prin completarea cu auxiliare școlare în format digital, pentru învățământul preuniversitar.

Buget inițial de negociere: 780 mil euro


III.3 România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional

Problemele identificate

  • România se confruntă cu o lipsă a unei adaptări dinamice a sistemului de învățământ din România la evoluțiile tehnologice, la noile cerințe ale pieței forței de muncă și la domeniile economice în care România are sau poate avea un avantaj competitiv.
  • Subfinanțarea educației are efecte multiple asupra calității, relevanței educației și formării beneficiarilor pentru piața forței de muncă.
  • Lipsa de atractivitate pentru ruta profesională, lipsa unei rute continue între învățământul profesional tehnic secundar și terțiar, precum și discrepanțele sociale și de popularitate între rutele teoretice și cele profesionale/tehnice necesită o abordare integrată a domeniului.
  • Există o lipsă a unui parteneriat sustenabil, permanent între sistemul de învățământ profesional și mediul de afaceri.
  • Liceele agricole nu sunt încă atractive pentru potențialii elevi și au nevoie de o revitalizare pentru a le face mai atractive și a le adapta la agricultura modernă.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

  • Dezvoltarea de rute de formare profesională relevante, complete (până la nivel 7 de calificare - studii de masterat), flexibile, prin prelungirea duratei învățământului dual secundar, cu posibilitatea accesului spre nivelul terțiar universitar si non-universitar, alături de o reorganizare a educației profesionale inclusiv în regim dual.
  • Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta profesională în regim dual, cu implicarea directă și permanentă a mediului economic.
  • Crearea unor scheme de sprijin acordate parteneriatelor între agenții economici, unități si instituții de învățământ, unități administrative teritoriale, și/ sau camere de comerț sau alți parteneri sociali pentru facilitarea achiziției de echipamente și a formării de personal în vederea organizării de activități educaționale în regim dual
  • Investiții in infrastructura socială (cămine, cantine, spații de învățare) care să deservească învățământului profesional dual, atât preuniversitar cât și universitar, inclusiv prin organizarea a opt mari campusuri.
  • Măsuri de sprijin pentru a facilita accesul tinerilor din medii dezavantajate la programe de formare profesională (inclusiv în regim dual), pe toate ciclurile de studiu.
  • Investiții în infrastructura liceelor agricole și sprijin pentru ferme didactice partenere.

Buget inițial de negociere: 630 milioane euro

V.3 România Educată – infrastructură școlară și universitară

Problemele identificate

  • Participarea copiilor și tinerilor la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată procesului educațional. Se înregistrează întârzieri în modernizarea și optimizarea rețelei de școli, în astfel încât să se țină cont de tendințele demografice, 10% din școli fiind supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacități excedentare.
  • O mare parte a școlilor sunt nesigure, nu au autorizații de siguranță sau sanitare, sunt ineficiente energetic și nu oferă elevilor și cadrelor didactice un mediu propice pentru organizarea procesului educațional.
  • Există probleme considerabile în ceea ce privește dobândirea de competențe de bază și competențe digitale de către populație, alimentate parțial de infrastructura inadecvată și resursele educaționale învechite.
  • Capacitatea cadrelor didactice de a aplica o abordare centrată pe elevi nu este dezvoltată suficient.
  • Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.
  • Sistemul de învățământ este subfinanțat, iar capacitățile administrative necesare pentru modernizarea acestuia trebuie consolidate. Dobândirea de competențe cognitive este îngreunată de participarea redusă la structuri de educație și îngrijire timpurie de calitate.
  • Rata de părăsire timpurie a școlii a scăzut la 16,4 % în 2018, însă este în continuare una dintre cele mai mari din UE.

Descrierea reformelor și investițiilor

  • Dezvoltarea de noi standarde pentru spațiile construite și dotările instituțiilor de educație.
  • Construirea de școli în zonele în care infrastructura este neadaptată actualelor realități demografice.
  • Reforma procesului de eliberare a autorizărilor necesare unităților de învățământ și a infrastructurilor sociale aferente acestora, în sensul clarificării și simplificării procedurilor pentru toți operatorii publici și privați.
  • Reforma guvernanței școlare, conform programului de guvernare: profesionalizarea carierei de management școlar în vederea atragerii, asigurării și administrării de resurse la nivelul unității de învățământ preuniversitar, inclusiv prin:
  • Program național de finanțarea infrastructurii școlare, inclusiv la noile standarde privind construcțiile și dotările, în condiții de deplină siguranță pentru comunitățile școlare;
  • o Reabilitarea, extinderea sau construcția de cămine și cantine studențești.
  • o Schemă de granturi pentru școli verzi: rețea de școli „înverzite” prin modificări de infrastructură și achiziționarea de dotări, precum și pentru realizarea de adaptări curriculare.
  • o Sprijinirea mobilității elevilor prin achiziționarea de microbuze/ autobuze verzi sau alte mijloace de transport adaptate provocărilor geografice ale zonei deservite.
  • o Schemă de granturi pentru laboratoare și ateliere în unitățile școlare preuniversitare, administrată la nivel central.

Buget inițial de negociere: 2 miliarde euro










Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1142 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    auziti (Vineri, 19 martie 2021, 14:58)

    andrei1245 [utilizator]

    talharilor din aparatul de stat? alocati un leu macar pentru evaluarea rezultatelor pe care le ati avut pana acum si pentru care s au cheltuit miliarde.

    va adaugati sporuri si pontati trei salarii oentru timp normal de lucru in aceeasi zi decontate pe aceste programe. papati banii de ani buni si rezultatele le vedem. alte miliarde pe apa sambetii.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by