Proiectul de lege "Stop nosocomiale!" a fost inițiat de deputații USR Tudor Pop și Emanuel Ungureanu și de senatorul USR Adrian Wiener, toți 3 membri ai Comisiilor de Sănătate din Parlament. Inițiativa legislativă a fost adoptată ieri de Camera Deputaților (for decizional) în unanimitate. Legea va merge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Legea este o victorie pentru întregul sistem sanitar, spun cei 3 inițiatori. Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa siguranței pacienților din spitale. "Proiectul rezolvă o problemă gravă ținută ascunsă, aceea că o parte dintre pacienții români ies din spital mai bolnavi decât au intrat, iar raportările privind infecțiile nosocomiale din spitale lipsesc."
"Problema infecțiilor nosocomiale este o problemă uriașă. 1.000 de români mor anual în spitalele românești din cauza infecțiilor intra-spitalicești. Decese în cea mai mare parte evitabile. În 2018 au fost raportate 11.000 de cazuri de infecții nosocomiale. Anul ăsta puțin peste 2500, din care jumătate sunt cauzate de virusul Sars-Cov-2, atât în rândul personalului medical, cât și în rândul pacienților. Legea asta este o soluție. Legea este o rezolvare tehnică, pragmatică și fără culoare politică cu patru direcții de acțiune concentrate pe organizare, finanțare adecvată, infrastructură spitalicească și formarea și asigurarea personalului medical. Un pact pentru siguranța pacientului român în spitale", afirmă deputatul USR Tudor Pop, membru în Comisia pentru sănătate și familie și unul dintre inițiatori.
În expunerea de motive, inițiatorii proiectului arată că între 2017-2018 s-au raportat în jur de 20.000 de infecții nosocomiale în spitalele din România, dar este, în mod evident, o problemă de subraportare, deoarece țara noastră raportează de 10 ori mai puține infecții decât în alte țări din UE, potrivit statisticilor europene.
"Legea este un mare pas înainte, înseamnă un moment istoric. Nu există zi în care presa să nu ceară cifrele cu infecțiile nosocomiale din spitale, mai ales acum în pandemie. Din punct de vedere tehnic această lege trebuie coroborată cu schimbarea cadrelor de management. Adică managerii de spitale să fie încurajați să declare aceste probleme și să ofere soluții pentru rezolvarea lor", subliniază deputatul USR Emanuel Ungureanu, membru în Comisia pentru sănătate și familie.
Cele mai importante prevederi ale legii:
- Stabilirea necesarului de personal medical pentru prevenirea, diagnosticarea și îngrijirea eficientă a IAAM, incluzând normarea minimă obligatorie a unităților sanitare cu personal medical specializat în epidemiologie, igienă spitalicească și boli infecțioase.
- Asigurarea de către spitalele nou construite a unui minimum de 50% din paturi în camere de 1-2 paturi, cu chiuvetă, duș și grup sanitar propriu.
- Organizarea în unitățile medicale de spitalizare continuă a unor compartimente/secții de boli infecțioase pentru izolarea/gruparea și tratarea pacienților cu IAAM.
- Asigurarea continuă a materialelor și echipamentelor necesare pentru a se putea respecta precauțiile standard și specifice de către personalul medical, pacienți și vizitatori.
- Asigurarea condițiilor pentru derularea permanentă a activității laboratorului de microbiologie din spitale.
- Clarificarea rolului medicilor curanți, unităților medicale, direcțiilor de sănătate publică județene și Institutului Național de Sănătate Publică în monitorizarea IAAM.
Subraportarea infecțiilor nosocomiale, cea mai mare problemă în spitalele din România
Totuși, conform celui mai recent studiu de prevalență de moment privind infecțiile nosocomiale și consumul de antibiotice în spitale, derulat la nivel european în anii 2016-2017, în România aproximativ 5% dintre pacienți au cel puțin o IAAM anual. Diferențele dintre situația din România și cea din alte state membre UE/EEA sunt și mai evidente:
• în privința consumului de antibiotice raportat la numărul de locuitori, al doilea în 2015, apoi datorită unei scăderi a consumului de antibiotice în România începută în anul 2016, al patrulea loc în 2016 și al cincilea în 2017-2018, dar depășind cu aproape 25% media europeană.
• în privința nivelurilor de rezistență la antibiotice a bacteriilor implicate în IAAM, acesta a fost cel mai ridicat în România dintre toate statele participante la același studiu european din 2016-2017.
• numărul important de cazuri de infecție postantibiotică cu Clostridioides difficile, peste 10.000 de cazuri în 2017 și în 2018.
Organizația Mondială a Sănătății evalua în urmă cu un deceniu că în statele dezvoltate rata infecțiilor nosocomiale ar fi de aproximativ 5%, iar în statele în curs de dezvoltare ar putea atinge chiar 10%.
În Europa, se estimează că în jur de 98.000 pacienți spitalizați au cel puțin o infecție asociată actului medical. În România, estimarea este de aproximativ 3.400 de pacienți care au cel puțin o infecție asociată actului medical în fiecare zi. Numărul infecțiilor intraspitalicești raportate în anul 2017 a fost de 19.607 cazuri, dintre care cele mai multe digestive (8.019 cazuri), respiratorii (3.549), urinare (2.568) și de plagă chirurgicală (2.297).
Una dintre cele mai importante cauze care contribuie la gravitatea infecțiilor asociate actului medical este rezistența bacteriană la antibiotice. Aceasta a devenit una dintre cele mai importante amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, iar infecțiile cauzate de germeni multirezistenți la antibiotice cresc semnificativ costurile asistenței medicale.
Principalii factori care determină această rezistență sunt: utilizarea antibioticelor excesiv și uneori eronat (datele OMS indică 30-50% dintre prescrierile de antibiotice drept nejustificate), precum și trecerea germe-nilor rezistenți de la o persoană infectată sau colonizată cu aceștia la o alta, în lipsa aplicării unor măsuri eficiente de limitare a circulației acestor germeni. O a doua mare cauză de gravitate este faptul că survin la pacienți care au o capacitate de apărare la infecții adesea alterată, prin afecțiunea inițială care a determinat spitalizarea, prin intervențiile medicamentoase sau chirurgicale suferite.
Subiectul infecțiilor nosocomiale nu mai este în prim-planul agendei publice, la 5 ani de la Colectiv
Însumând raportările spitalelor, România are cel mai mic procent de infecții nosocomiale dintre statele Uniunii Europene, dar atunci când există o evaluare corectă, suntem în preajma mediei UE la acest capitol. "Avem însă unele dintre cele mai ridicate niveluri de rezistență bacteriană la antibiotice pentru majoritatea bacteriilor implicate în infecții asociate asistenței medicale (IAAM) și ale infecțiilor cu Clostridioides difficile, consecință a consumului exagerat de antibiotice de rezervă și a lacunelor în activitatea de prevenire a infecțiilor", subliniază inițiatorii proiectului de lege.
"Anual se înregistrează un număr greu de estimat de vieți și zeci de mii de ani de viață pierduți prin decesele pacienților cu astfel de infecții, al treilea cel mai ridicat nivel dintre statele UE/EEA raportat la numărul de locuitori pentru anul 2015. Despre ceea ce se întâmplă la pacienții hemodializați, în centrele de recuperare, de paliație sau de îngrijire a persoanelor vârstnice nu știm mai nimic, deși de acolo ajung în spitale sute de pacienți cu infecții severe, cu aceleași bacterii multirezistente sau cu Clostridioides difficile, tot infecții asociate asistenței medicale. Doar pandemia în plină desfășurare a reușit să mai aducă în atenție și aceste zone ignorate din punctul de vedere al infecțiilor asociate asistenței medicale", mai spun inițiatorii proiectului de lege.
Majoritatea spitalelor din România nu au secție de boli infecțioase sau măcar un medic infecționist
În multe orașe din provincie, secțiile de boli infecțioase incluse în structura spitalelor județene sunt găzduite în pavilioane învechite, inadecvate și la distanță de sediul celorlalte. Prea puține pot face față provocărilor actuale legate de izolarea/gruparea pacienților cu infecții cu bacterii multirezistente.
Ce pași înainte se pot face prin reglementarea raportării și prevenirii infecțiilor
Ce se poate face în spitale
Pentru ca acestea să fie eficiente este necesară respectarea protocoalelor de terapie și profilaxie antibiotică, respectiv implicarea fiecărui membru al personalului spitalului, a vizitatorilor și a pacienților pentru limitarea circulației microbiene, cunoașterea de către aceștia a regulilor ce ar trebui respectate și dezvoltarea unei culturi organizaționale favorabilă respectării acestor reguli.
- coordonarea mai bună a activităților în domeniul prevenirii, supravegherii și îngrijirii infecțiilor asociate actului medical prin intermediul unui Comitet Național pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate actului medical;
- obținerea unei imagini cât mai apropiate de realitate a IAAM în România prin stimularea raportării cazurilor de IAAM și prin studii de prevalență de moment, modificarea stimulativă pentru raportare a valorilor DRG în vederea dimensionării intervențiilor pentru reducerea incidenței IAAM;
- adoptarea anuală a unor planuri clare de prevenire a IAAM și de utilizare judicioasă a antibioticelor;
- modificarea/actualizarea programelor de studii pentru medici și asistenți medicali care conțin tematici legate de IAAM și utilizarea antibioticelor și completarea cu activități de formare continuă pentru întregul personal din unitățile medicale
- asigurarea cadrului pentru finanțări distincte, de la nivel central, a activităților legate de prevenția IAAM precum și decontarea îngrijirilor pacienților diagnosticați și raportați cu IAAM cu scopul stimulării raportării.
- informarea corectă și susținută a publicului privind principiile utilizării judicioase a antibioticelor și privind măsurile de prevenire ce trebuie respectate de pacienți și de vizitatori.
- construirea/amenajarea de infrastructură adecvată pentru izolarea pacienților în fiecare spital (compartimente sau secții de boli infecțioase)
- înființarea de laboratoare de microbiologie în spitalele în care serviciile de microbiologie sunt externalizate, și creșterea calității activității lor încât să contribuie la depistarea rapidă a infecțiilor și a colonizărilor.
- personal suficient, cu pregătire adecvată, rațional distribuit în unitățile medicale și cu atribuții bine definite, în domeniile care se ocupă de microorganisme și infecții: epidemiologie, boli infecțioase, microbiologie, atât pentru activitatea curentă cât și pentru formarea celorlalți membri ai personalului.
- modificarea culturii organizaționale în sensul cooperării între membrii personalului medical în vederea prevenirii, a diagnosticării cât mai precoce și a tratamentului corect al IAAM; un rol important îl are utilizarea judicioasă a antibioticelor, pentru care este nevoie de înțelegerea rolului laboratorului de microbiologie și a importanței infecționistului de spital general.
Bani europeni pentru prevenirea infecțiilor
Pentru construirea infrastructurii adecvate pentru izolarea și tratarea pacienților infectați, dar și pentru formarea personalului pot fi accesate fonduri europene prin exercițiul financiar 2021 - 2027, mai spun inițiatorii legii.
Ei arată, de asemenea, că "o activitate eficientă de utilizare judicioasă a antibioticelor și de prevenire a infecțiilor asociate actului medical va aduce economii bugetare mai mult decât suficiente pentru a se autofinanța, așa cum demonstrează studii provenind din diverse regiuni ale lumii."
Mai multe detalii despre lege pe www.stopnosocomiale.ro.
Să-l băgați la Google translate sigur știți.
Dar vă enunț chintesența:
În Cehia scapă la raportare 10000 de morți din cauza infecțiilor intraspitalicești.
Nici după apariția acelui articol nu a început vreo dezbatere în Cehia .
Doar ca să știți cum stă treaba prin alte țări, pt că voi credeți că și în Somalia umblă câinii cu covrigi-n coadă în comparație cu RO.
Dar asta nu înseamnă, că nu e bine să ne ocupăm de această problemă în RO.
deci daca in elvetia se vorbeste de 2.000 de decese anual cate ar putea fi in realitate in romania ??? voi chiare credeti minciunile hexifarma ???
Sa recunoastem : din varii motive - "amatoriam" administrativ, populism gretos, lipsa de fermitate si exigenta, incompetenta sefilor de institutii si simultan lipsa de respect a subordonatilor - statul nostru e slab si ineficient. Ar trebui o "schimbare de paradigma" !
De la cine sa porneasca ? Nu prea vad ...
PS Ca a pornit de la Ungureanu nu ma mir. Dar ca "s-a lipit " la idee si Dr, Wiener ...?